Înaintea summit-ul COP26 de la Glasgow, dedicat schimbărilor climatice, AFP analizează cinci moduri în care tehnologia ar putea contribui la limitarea impactului acestora. Printre numeroasele puncte de pe agenda COP26, țările pregătesc o foaie de parcurs pentru utilizarea inteligenței artificiale în combaterea schimbărilor climatice.

Inteligența artificială

Inteligența artificială se bazează pe calcule complexe, realizate de calculatoare de mare putere, care pot consuma cantități mari de energie. Antrenarea unui singur sistem de algoritm AI poate utiliza de aproape cinci ori mai mult emisiile produse de o mașină, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Massachusetts.

Dar AI contribuie deja la îmbunătățirea eficienței energetice în diverse procese industriale, făcând calcule pe care oamenii nu le pot face.

Peter Clutton-Brock, cofondator ”Center for AI and Climate”, a declarat că inteligența artificială nu este „un glonț de argint” care ar putea inversa schimbările climatice. „Dar există câteva aplicații cu adevărat interesante care apar”, a subliniat el.

Printre acestea se numără utilizarea inteligenței artificiale pentru a analiza datele despre defrișări și topirea gheții marine, anticipând ce zone vor fi afectate în continuare.

Aplicații și motoare de căutare

Diverse aplicații estimează emisiile de carbon produse de o călătorie cu mașina sau cu avionul, în timp ce altele permit oamenilor să scaneze diverse articole pentru a afla informații despre cât de ecologice sunt.

Google a anunțat recent modificări la instrumentele sale de căutare pentru a le arăta șoferilor rutele cele mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil și a afișa informații privind emisiile. Motorul de căutare Ecosia folosește profiturile din reclame pentru a plăti reîmpăduriri, având peste 135 de milioane de copaci plantați până acum.

Munca de acasă

Trecerea la munca acasă în timpul pandemiei a fost bună pentru mediu? Încă nu este clar, spun cercetătorii. Anul trecut, munca de- acasă a fost apreciată drept un factor care contribuie la scăderea emisiilor globale. Conectarea online a însemnat însă ca angajații să folosească mai mult curent acasă, iar iarna încălzirea locuințelor poate fi mai puțin eficientă decât a unui singur birou pentru o echipă.

Agenția Internațională pentru Energie a constatat că, dacă toți funcționarii ar rămâne acasă o zi pe săptămână, emisiile globale ar putea fi reduse cu 24 de milioane de tone.

Cloud computing

Cloud computing este o soluție tehnologică care merge de câțiva ani mână în mână cu lumea afacerilor.

În ultimii ani au apărut temeri că centrele de date (serverele), înfometate de energie ar putea deveni un contribuitor major la schimbările climatice. Până în 2018, serverele consumau aproximativ 1% din electricitatea lumii. Google, de exemplu, a folosit inteligența artificială pentru a reduce costurile de răcire a serverelor cu 40%.

Orașe inteligente

ONU estimează că orașele reprezintă 70% din emisiile de gaze cu efect de seră. Având în vedere că populația va crește din ce în ce mai mult, proiectarea orașelor eficiente din punct de vedere energetic este o prioritate de top.

”Internetul obiectelor” (IoT) – conectarea obiectelor cu senzori care pot comunica și lua decizii inteligente – este deja utilizat în proiectarea urbană. Un proiect pilot din orașul Amsterdam a folosit IoT pentru a îndruma șoferii spre locuri de parcare goale, reducând timpul petrecut în căutarea lor.