«În ultimul timp la toate conferinţele la care am participat toată lumea vorbeşte acelaşi lucruri: câte obiecte sunt conectate la internet, despre cloud, iar dacă ne uităm pe prezentările făcute observăm că nici programul Microsoft Excel nu ştiu să îl folosească. Sunt siderat. Dacă ne ducem în companii observăm că programul acesta nu este folosit, dar vorbesc la conferinţe de toate tehnologiile. În compania mea am observat acest lucru prima dată. Oamenii nu ştiau să folosească elementele esenţiale de bază. Observ acelaşi lucru în minister, ei nu ştiu să folosească calculatorul, îl folosesc 5%“, a declarat ministrul Comunicaţiilor.

Potrivit acestuia, nivelul actual de competenţă şi abilităţi digitale al angajaţilor din România nu este suficient. „Bune cunoştinţe de bază, de matematici financiare şi de economie fac diferenţa între o companie care moare şi una care are succes“, a adăugat Bostan. În ceea ce priveşte securitatea cibernetică, ministrul a precizat că insittuţia pe care o conduce se va axa pe informare cu privire la riscuri şi vulnerabilităţi. „Pentru toată administraţia publică din România am emis deja un ghid pentru a proteja cât mai mult infrastructurile critice. Lege securităţii cibernetice sper în două săptămâni ca proiectul de lege să plece spre Parlament“, a spus Bostan.

Cercetare de top la Măgurele

Cercetarea care se face la Măgurele va revoluţiona ştiinţa.„Investiţia care se face la Măgurele e importat să o simtă cetăţenii. Ne interesează domeniul sănătăţii, al construcţiei, vrem să ştim când va fi un cutremur. Din păcate nu avem forţă de muncă, a declarat Dragoş Şeuleanu, director executiv Măgurele High Tech Cluster, în cadrul conferinței Capital „Tehnologie și Inovație în economia românească“. „Doar 50% din forţa de muncă de care avem nevoie o găsim în România, de aceea am început să formăm noi oameni. Nu avem fizicieni şi ingineri pentru mentenanţă. Ne frământă riscul ca o asemenea investiţie să nu fie fructificată de ţara noastră. Sunt români care se întorc din America să lucreze aici“, a precizat acesta. „Vrem să dezvoltăm aşa numita Vale a Laserului, ca să dezvoltăm şi zona, ca să nu fim un Porsche în plin deşert. Am înfiinţat recent Măgurele Science Park, un incubator de afaceri. Nu o să câştigăm din brevete, dar vrem să investim în proiecte care să ducă la un transfer de cunoaştere“, a adăugat acesta.

Penicilină produsă în România

Producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, singura fabrică de stat cu acest profil, va reintroduce în fabricaţie în următorii ani penicilinele de semisinteză, o investiţie de peste 30 mil. euro, potrivit Cristinei Vlase, Research & Business Development Manager în cadrul companiei. „Avem în vedere, pentru următorii ani, să reintroducem în fabricaţie peniciline de semisintenză. Este un proiect pe care acum l-am luat în considerare, cu tot ceea ce implică, în sensul că nu mai sunt nici specialişti prea mulţi, iar tehnologiile s-au schimbat. Suma necesară pentru o astfel de investiţie este de ordinul a 30-40 mil. euro“, a declarat Cristina Vlase în cadrul Conferinţei Capital dedicată tehnologiei şi inovaţiei. Ea a explicat faptul că e nevoie de o nouă generaţie de antibiotice, care să nu aibă rezistenţă bacteriană. „Antibiotice are curajul să investească într-o secţie de peniciline în ciuda faptului că există antibiotice betalactamice de generaţie mult mai nouă, cum sunt cefalosporinele. Din cauza faptului că la cefalosporine s-a ajuns, în mediile spitaliceşti, în special din ţările dezvoltate, la fenomenul de rezistenţă bacteriană, lumea medicală începe să se uite înapoi spre peniciline la care nu există rezidenţă. Bacteriile s-au modificat şi ajung să fie peniciline mai eficiente decât alte generaţii de antibiotice. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii penicilinele se vând cu preţuri mult mai mari decât cefalosporinele“, spune Vlase.

Industria chimică românească

Industria chimică din România poluează. Noile tehnologii sunt singura soluţie pentru reducerea poluării, recunoaşte directorul Chimcomplex, Borzeşti, Virgiliu Băncilă. „La Chimcomplex Borzeşti este situată fabricaţia produselor clorosodice, consumul de energie fiind destul de mare. Se consumă 4,5 MW pe tona de clorosodă, care înseamnă poluare. Am redus consumul energetic cu 40%. În jur de 60% din energia folosită de utilajele clasice se pierde. Pierderile s-au redus la jumătate. Acestea au fost posibile prin schimbarea materialelor folosite în producţie. Acum consumăm 3 MW. La Borzeşti s-a închis un ciclu tehnologic care a însemnat salvarea combinatului de la faliment“, a spus Virgiliu Băncilă. „Un alt exemplu este Oltchim. Noi am fost interesaţi de achiziţia combinatului. Are grave probleme de poluare. Oltul primeşte 500 tone de clorură de calciu reziduală, problemă care nu poate continua pentru că râul şi zona vor trebui să se schimbe pentru a continua să existe. Avem în vedere schimbarea tehnologiei, pentru a nu mai fi deversări în râul Olt. Vrem, de asemenea, să aplicăm o biotehnologie, realizată acum 20-30 de ani şi perfecţionată în ultimii ani. Astfel, Oltchim ar putea supravieţui“, a spus Băncilă.
El a mai zis că cele două combinate ar putea însemna bazele industriei chimice româneşti, care nu mai produc o serie de materiale în acest moment.

În ultimul timp la toate conferinţele la care am participat toată lumea vorbeşte acelaşi lucruri: câte obiecte sunt conectate la internet, despre cloud, iar dacă ne uităm pe prezentările făcute observăm că nici programul Microsoft Excel nu ştiu să îl folosească. Observ acelaşi lucru în minister, ei nu ştiu să folosească calculatorul, îl folosesc 5%.

Marius Bostan,
ministrul Comunicaţiilor

Facilităţi fiscale pentru inovaţie

Există o facilitate fiscală care permite reducerea bazei impozabile cu 50% pentru proiecte de cercetare desfăşurate atât în România, cât şi în UE. Aceste proiecte trebuie să genereze rezultate valorificabile. „Trebuie să existe un element de noutate“, a declarat Andreea Mitiriţă, director consultanţă fiscală PWC România, în cadrul Conferinței Capital. Legea permite deducerea acestor cheltuieli, chiar dacă proiectul de cercetare nu conduce la apariţia unui produs nou. Ministerul Educaţie lucrează la crearea unui corp de experţi care să decidă care proiecte intră în categoria cercetare-dezvoltare. Orice tip de contribuabil poate aplica pentru această facilitate.