Taxe speciale de la Primărie. Ministrul Dezvoltării a dat undă verde: Autoritatea locală are dreptul

Ministerul Dezvoltării a propus o nouă reglementare care transferă autoritatea de a aproba sau interzice sălile de jocuri de noroc către primarii localităților. Aceștia vor putea, de asemenea, să stabilească taxe speciale pentru operatorii licențiați.

Taxe speciale de la Primărie. Primarii vor putea decide asupra sălilor de jocuri de noroc în comunitățile lor

Taxe speciale de la Primărie. O nouă reglementare propusă de Ministerul Dezvoltării oferă autorităților locale un rol central în controlul activităților legate de jocurile de noroc. Ministrul Cseke Attila a anunțat vineri că primarii vor dobândi puterea de a aproba sau interzice funcționarea sălilor de păcănele și a altor jocuri de noroc în localitățile pe care le administrează.

În cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu premierul Ilie Bolojan, ministrul a explicat că această măsură face parte dintr-un proces de descentralizare a responsabilităților privind autorizarea acestor activități. Astfel, decizia privind existența sălilor de jocuri de noroc nu va mai fi luată la nivel central, ci la nivel local, în funcție de nevoile și dorințele comunității.

”O măsură specifică este descentralizarea activității organizării jocurilor de noroc. Autoritatea locală are dreptul de a decide dacă autorizează sau nu această activitate pe raza localității. Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități în anumite zone”, a spus el într-o conferință de presă alături de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.

Taxe speciale pentru operatorii de jocuri de noroc

Mai mult, autoritățile locale vor avea și posibilitatea de a institui taxe speciale pentru operatorii licențiați de jocuri de noroc. Potrivit ministrului Cseke Attila, după notificarea operatorilor, administrațiile locale vor avea la dispoziție 30 de zile pentru a aproba sau respinge solicitările acestora.

”Autoritatea locală poate decide instituirea unei taxe speciale anuale care se va plăti de operatorul licențiat. În 30 de zile de la notificarea operatorului, autoritatea locală va aproba sau va refuza”, a spus ministrul Cseke.

De asemenea, operatorii vor trebui să obțină acceptul autorităților locale în termen de maximum șase luni pentru a-și continua activitatea; în caz contrar, funcționarea va fi suspendată.

”Va fi instituit un termen de 6 luni în care cei care desfășoară aceste activități vor trebui să ceară acceptul autorității locale. Dacă acest accept nu va exista, activitatea nu se va mai desfășura. E o măsură prin care comunitatea locală poate decide dacă are nevoie de o asemenea activitate și să impună o taxă specială”, a adăugat el.

Această măsură vine în contextul unui pachet de politici guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar, care a ajuns la un nivel record de 9,3% din PIB. Guvernul PSD-PNL, condus de fostul premier Marcel Ciolacu, a inclus această inițiativă în cadrul celui de-al doilea set de măsuri economice.

Jocurile de noroc au fost „încercate” de aproape un sfert dintre liceeni cu vârste de până la 18 ani

Un nou studiu sociologic semnalează o realitate alarmantă: jocurile de noroc, deși interzise minorilor prin lege, sunt tot mai prezente în viața adolescenților români. Realizată de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP) în parteneriat cu Ambasada Franței și Institutul Francez, cercetarea scoate la iveală un fenomen larg răspândit în rândul liceenilor, devenind o preocupare constantă și nu un simplu derapaj izolat.

Rezultatele arată că 22,4% dintre liceenii chestionați au participat cel puțin o dată la astfel de jocuri. Dacă inițierea are loc cel mai frecvent la 16 ani, aproape un sfert dintre respondenți au declarat că au avut primul contact cu jocurile de noroc înainte de vârsta de 14 ani – un semnal grav privind accesibilitatea și lipsa unor bariere reale de protecție. Mai mult, 15% au început să „joace” la 18 ani, iar 14% la 14 ani, indicând o continuitate periculoasă de-a lungul adolescenței.

Prevalența acestui comportament crește odată cu apropierea de majorat: de la 15% la 14 ani, la peste 33% la 18 ani. Studiul subliniază că riscul nu vine doar din frecvența participării, ci și din faptul că acest tip de comportament devine treptat acceptat și interiorizat de tineri. Autorii raportului avertizează că intervențiile de prevenție ar trebui să înceapă mult mai devreme, ideal încă din gimnaziu, nu la limita de vârstă legală.