Diferențe majore în fiscalitatea muncii și cea aplicată pentru jocuri de noroc în România. Industria pariurilor figurează în acest context ca având cea mai scăzută rată de impozitare dintre toate sectoarele economice din România.
Câștigurile din jocuri de noroc beneficiază de impozite minime
Această diferență generează o situație fiscală în care, pentru același comportament repetitiv — fie că este vorba despre muncă zilnică sau participare constantă la jocuri de noroc — taxarea este fundamental diferită, a explicat economistul Radu Georgescu.
Cuantumul redus al impozitului aplicat câștigurilor din jocuri de noroc este interpretat de anumiți specialiști în fiscalitate drept o anomalie a sistemului actual. Datele disponibile indică o penetrare ridicată a acestui tip de activitate: 15% dintre adulții din România participă la cel puțin o formă de jocuri de noroc.
În același timp, incidența declarată a dependenței este de 0,6% în rândul populației adulte, ceea ce echivalează cu aproximativ 98.000 de persoane. Estimările sugerează, însă, că numărul real al celor afectați ar putea fi de două sau chiar trei ori mai mare, ținând cont de subraportarea voluntară a dependenței.
„Dacă mergi în fiecare zi la job, statul iți ia taxe 42% din câștig ( salariul brut). Dacă mergi în fiecare zi la sala de păcănele și pariuri, statul iți ia taxe 3% din câștig. Industria pariurilor are cea mai mica impozitare dintre toate industriile din România. În mod logic, fiind un viciu, ar trebui să aibă cea mai mare impozitare”, spune economistul, potrivit Adevarul.
În România sunt prezente o serie de particularități socio-urbane legate de industria jocurilor de noroc
Mai mult, pe lângă datele privind dependența declarată, în România sunt prezente o serie de particularități socio-urbane legate de industria jocurilor de noroc. În zonele urbane dens populate, prezența sălilor de jocuri este frecventă, acestea fiind localizate în apropierea locuințelor, chiar și la nivel de scară de bloc. În același timp, o proporție semnificativă a tranzacțiilor online din România este asociată cu pariurile sportive.
„Jocurile de noroc sunt o problemă uriaşă, ţinută sub preş de mulţi ani de zile. Abia în ultimul timp au intrat în atenţia publică, în atenţia decidenţilor şi sunt unele încercări, cel puţin jenante, de reglementare. Cred că discuţia legată de jocuri este mult mai amplă, pentru că implicaţiile jocului patologic pot fi extrem de profunde, similare cu cele ale consumului de droguri de mare risc.
Lucrurile au luat-o razna, au ieşit de sub control, nu există direcţie, strategie de reglementare. Statisticile ar putea arăta, în realitate, mult mai rău. Există și minori dependenți și persoane care nu recunosc dependența de jocuri de noroc”, a declarat recent dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, coordonator al programelor NoAddict.
Din punct de vedere legal, veniturile din jocuri de noroc sunt reglementate prin articolul 110 din Codul Fiscal. Impozitul se aplică la fiecare plată efectuată către un participant și este structurat progresiv, în funcție de cuantumul câștigului:
-
Pentru sume de până la 10.000 lei inclusiv, impozitul este de 3%;
-
Pentru sume între 10.000 și 66.750 lei, se aplică un impozit de 300 lei plus 20% din ceea ce depășește 10.000 lei;
-
Pentru sume care depășesc 66.750 lei, se aplică un impozit de 11.650 lei plus 40% din ceea ce depășește acest prag.
Pentru jocurile de noroc desfășurate online, impozitul se reține automat la sursă
Pentru jocurile de noroc desfășurate online, impozitul se reține automat la sursă, în momentul transferului câștigului din contul platformei în contul bancar al jucătorului. Astfel, contribuabilii nu au obligația de a declara aceste venituri la ANAF, întrucât informarea este realizată direct de către operatorul platformei de jocuri. În cazul câștigurilor realizate din afara României, contribuabilii trebuie să completeze Declarația Unică și să o transmită Fiscului până la data de 25 mai a anului următor obținerii venitului.
Pentru anul 2025, veniturile din premii, inclusiv cele obținute din unele tipuri de jocuri de noroc, sunt impozitate cu 10% din venitul net.
La nivel european, regimul fiscal aplicat jocurilor de noroc variază considerabil
Există țări precum Malta, Marea Britanie, Germania, Belgia și Danemarca care nu impozitează câștigurile obținute din astfel de activități, considerându-le venituri accidentale. Alte state, însă, aplică sisteme de taxare progresivă.
În Franța, doar câștigurile care depășesc 1.500 de euro sunt taxate cu o cotă de 12%, iar jucătorii sunt obligați să le declare prin completarea unui formular. În Spania, nivelul de impozitare variază între 20 și 25%, în funcție de suma și tipul jocului, iar pentru jucătorii profesioniști de poker se aplică o cotă de 19% pentru rezidenții UE și 24% pentru non-rezidenți. Grecia aplică o taxare zilnică a câștigurilor, cu praguri de la 0% până la un maxim de 20%, aplicat pentru sume care depășesc 500 de euro pe zi. În Italia, impozitul este de 20% din câștig, aplicat la momentul retragerii fondurilor.
Aceste diferențe între taxarea muncii și taxarea veniturilor din jocuri de noroc aduc în prim-plan o serie de dezbateri privind echitatea sistemului fiscal românesc, proporționalitatea taxelor și eventualele efecte colaterale asupra comportamentului economic și social al populației.
