Lupta la baionetă cu evaziunea fiscală, clamată de Guvern, a început cu o modificare legislativă care va favoriza mai ales firmele oneroase: taxarea inversă pentru produse alimentare.

Dacă legislaţia lasă portiţe, evaziunea înfloreşte. Afirmaţia este un truism, dar autorităţile nu contenesc să ofere exemple pentru ilustrarea ei. În ordonanţa pentru combaterea evaziunii, Ministerul Finanţelor permite taxarea inversă pentru produse alimentare. În fapt, taxarea inversă înseamnă că o firmă nu mai plăteşte TVA  pentru marfa achiziţionată şi revândută unui alt comerciant, ci menţionează pe factură „taxare inversă“. În acest fel, toate firmele, evident înregistrate ca plătitoare de TVA având codul aferent, dintr-un astfel de circuit nu mai varsă taxa  la stat. Când se ajunge la ultima verigă din lanţ, adică la persoana neînregistrată ca plătitoare de TVA, se colectează şi se plăteşte la buget. În speţă, este vorba de comerciantul care o încasează la rândul său de la clienţii persoane fizice, în magazine .

TVA de 24%, mai avantajos pentru unii

Deşi admit că bunurile deosebit de expuse la riscul de evaziune sunt: cerealele, plantele tehnice, legumele, fructele, carnea, zahărul, făina, pâinea şi produsele de panificaţie, autorităţile au introdus în legislaţie taxarea inversă tocmai pentru acestea, motivând că este vorba de „o măsură de simplificare a plăţii taxei, aplicabilă numai între persoane înregistrate în scopuri de TVA, prin care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul în locul furnizorului“. Cum se va reduce efectiv evaziunea? Răspunsul Ministerului Finanţelor este plin de echivoc: „implementarea mecanismului taxării inverse are ca scop colectarea optimă a creanţelor şi un control mai riguros din partea autorităţilor fiscale“. În practică, eludarea taxei va fi mai simplă şi chiar mai profitabilă. Până la aplicarea taxării inverse, comercianţii puteau să evite eventual plata TVA aferentă adaosului comercial, în vreme ce taxa pentru valoarea de producţie sau de achiziţie a mărfii era, de regulă, plătită.

225-55824-04_bani_shutterstock_33.jpgPosibilitatea taxării inverse, mai ales după ce nivelul TVA a urcat cu 5%, până la 24%, devine foarte tentantă pentru evazionişti, care se vor evapora pe lanţul de intermediere. Pe fondul scăderii vânzărilor, comercianţii mici şi medii vor fi mai dispuşi să cumpere produse fără documente de la furnizori firme-fantomă. Acestea sunt, de obicei, firme nou-înfiinţate, care îşi pierd urma la data scadentă a datoriilor către buget, sunt de negăsit la sediile sociale declarate, înscriu pe documente beneficiari fictivi, imposibil de verificat, sau informaţii eronate despre aceştia.

Firmele-fantomă au o predilecţie exact pentru produsele supuse mai nou taxării inverse, adică cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne şi zahăr, pentru că sunt foarte vandabile şi contravaloarea lor se încasează pe loc, în majoritatea cazurilor.

Evaziunea, tot mai tentantă

Taxarea inversă favorizează, în mod cert, firmele corecte pentru care fluxul de numerar se îmbunătăţeşte, din moment ce nu mai sunt obligate să blocheze sumele aferente TVA în stocurile de marfă. În schimb, portiţa deschisă pentru evaziune va contrabalansa avantajele dobândite de aceste companii, pe măsură ce va spori concurenţa neloială a firmelor care vor obţine profituri mai consistente. În acelaşi timp, bugetul, pe care Guvernul tot încearcă să-l peticească, va fi şi mai prejudiciat.

Te-ar putea interesa și: