Fără a-l numi direct pe Grindeanu, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR a făcut referire la trecutul politic al acestuia și a asociat actuala inițiativă cu Ordonanța 13, sugerând o continuitate în politicile considerate de el ca fiind dăunătoare.
Consilierul BNR critică măsura controversată
Croitoru a respins ideea că impozitarea progresivă ar reprezenta o aliniere la practicile din Europa Occidentală, susținând că situația fiscală din România este rezultatul unor decizii politice nesustenabile. El a precizat că, în România, impozitul progresiv ar avea scopul de a acoperi cheltuieli bugetare excesive, în special în domeniul salariilor și pensiilor, care au fost majorate în mod deliberat, fără legătură cu productivitatea sau sustenabilitatea fiscală.
„De la Ordonanța 13 la impozitarea progresivă „Lăsăm în pace veniturile mici şi mijlocii, facem ce face aproape toată Europa şi lumea asta civilizată şi impozităm în plus veniturile mari şi foarte mari din România şi astfel nu suntem nevoiţi să creştem TVA-ul”. Autorul acestei fraze este prim-ministrul ce a susținut și introdus pe ordinea de zi a guvernului Ordonanța 13.
Să vă explic ce spune, cu alte cuvinte, fraza aceasta. Aparent, spune că dacă introducem impozitarea progresivă facem ce face toată „lumea bună”, asemănare care nu este legitimă în acest caz, ci doar confiscată în favoarea celor care fac propunerea. Exact acestă asemănare nu există în sensul în care dorește autorul afirmației să fie. Cel care a făcut afirmația nu este economist, dar și-a însușit-o, probabil, de la consilierii economici pe care îi ascultă. De ce îl dezinformează aceștia nu e treaba mea”, a transmis specialistul.
Potrivit analizei sale, creșterile salariale din sectorul public au determinat o spirală nesustenabilă și în sectorul privat, unde salariile au urmat un trend ascendent nejustificat economic. În acest context, Croitoru consideră că propunerea de impunere a unui prag considerat arbitrar – de exemplu, 12.000 de lei – pentru taxarea progresivă este un mijloc de a recupera artificial aceste majorări, fără a distinge între sursa veniturilor sau contribuția reală a angajaților.
„Impozitul progresiv în țările dezvoltate nu a fost introdus pentru acoperirea unor comportamente fiscale iresponsabile, cum a fost cazul la noi cu creșterea cheltuielilor bugetare cu salariile și pensiile peste nivelurile sustenabile. Dacă noi introducem impozitarea progresivă asta am face, am acoperi comportamentele greșite (unii le spun iresponsabile) ale unor politicieni.
La noi, au fost crescute deliberat cheltuielile cu salariile în sectorul public după filozofia wage-led growth. La fel și pensiile. Aceste politici au fost, în majoritatea timpului prociclice, adică au fost făcute când economia creștea peste potențial. În țările dezvoltate nu se practică astfel de comportamente, deși am putea identifica și unele excepții.
Apoi a apărut un efect de demonstrație și creșterile de salarii în sectorul privat au urmat traiectoria celor din sectorul public, deși productivitatea nu susținea o astfel de evoluție. Rezultatul este că toate salariile au crescut nesustenabil”, a mai spus el.
Impozitarea progresivă nu este un instrument de reducere a inegalităților
Croitoru afirmă că măsura ar duce la o nivelare a veniturilor în defavoarea celor care lucrează în domenii înalt calificate, afectând negativ motivația și productivitatea. De asemenea, consideră că se creează un avantaj politic pentru partidele care se bazează pe voturile celor cu venituri mai mici, sugerând că măsura are și un scop electoral, cu efecte preconizate pentru alegerile din 2028.
În opinia sa, impozitarea progresivă nu este un instrument de reducere a inegalităților, ci mai degrabă un mecanism care alimentează creșterea nesustenabilă a cheltuielilor guvernamentale. Aceasta contribuie la creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB și la acumularea de datorii publice, considerate impozite amânate.
„Acum vine partea cu o morală și mai discutabilă: facem comparație între salarii și decretăm arbitrar că salariul de 12000 de lei este „mare”. Punem impozit progresiv sau utilizam inepta și imorala taxă de solidaritate utilizând acest prag și luăm înapoi toate creșterile de salarii, inclusiv din sectorul privat sau din instituții care nu sunt parte a sectorului bugetar. Desigur aceasta se va aplica și pensiilor „mari”, indiferent dacă sunt obținute prin contributivitate sau nu.
În concluzie, nu e deloc adevărat că „facem ce face aproape toată Europa şi lumea asta civilizată”. Acesta este un comportament pe care nu-l putem accepta. În țările dezvoltate nu se practică așa ceva”, a completat consilierul.
Croitoru avertizează că România nu este nici tehnic, nici administrativ pregătită pentru un astfel de sistem fiscal și respinge ideea că popularitatea unei măsuri în alte state ar constitui un argument valid pentru implementarea sa locală. În acest context, el afirmă că singura soluție realistă pentru reducerea deficitului bugetar este creșterea TVA, urmată de o reformă a cheltuielilor publice care să permită reducerea treptată a acestuia.
El propune ca această strategie să fie comunicată clar și asumată public, astfel încât cetățenii să poată cere anual dovezi ale progresului în eliminarea risipei și reducerea fiscalității pe consum. În concluzie, Croitoru sugerează că propunerea de impozitare progresivă este o formă de transfer de responsabilitate fiscală, în care cei cu venituri mari sunt forțați să acopere greșelile politicienilor.
