România nu va deveni groapa de gunoi a Europei
Ministrul a precizat că au fost aplicate 14 sancţiuni contravenţionale în valoare de 607.000 lei şi două avertismente şi au fost întocmite nouă dosare penale pentru transferuri ilegale de deşeuri.
„România nu va deveni groapa de gunoi a Europei: anul acesta au fost oprite peste 3.000 de tone de deşeuri care urmau să intre în ţară ilegal. În anul 2022 am pus în funcţiune sistemul de trasabilitate pentru transportul transfrontalier al deşeurilor şi am limitat numărul punctelor de trecere a frontierei pentru importul deşeurilor şi al mărfurilor second-hand. Doar deşeurile care aduc valoare economiei prin reciclare pot intra în ţară”, a scris, miercuri, ministrul Mediului, pe pagina sa de Facebook.
Barna a spus că, prin RoAFM, a fost asigurată trasabilitatea a 6.360 de tranzacţii, asigurând reciclarea cantităţilor de deşeuri urmărite/verificate.
„Mulţumesc şi pe această cale specialiştilor de la Poliţia de Frontieră, Garda de Mediu şi AFM pentru colaborarea eficientă, iar în urma acestor acţiuni putem spune că România este cu un pas înainte şi reuşim să gândim strategic şi să planificăm, fiind pregătiţi pentru modificările ce vor surveni în momentul aderării României la spaţiul Schengen”, a menţionat Barna Tanczos.
A fost adoptat bugetul pentru 2023 al MMAP
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat miercuri, 14 decembrie 2022, că bugetul său pentru noul an a fost adoptat, fiind depuse şi admise 29 de amendamente. Cu această ocazie, Tanczos Barna a anunțat că bugetul pentru 2023 va asigura continuarea proiectelor deja începute și că vor fi bani suficienți pentru lucruri care nu au fost niciodată făcute. Din punctul lui de vedere, bugetul pentru noul an al MMAP este unul de perspectivă.
„Propunerea de buget pentru MMAP în 2023 este de 3,856 miliarde de lei credite bugetare, în creştere cu 72,48%, faţă de anul anterior, respectiv 22,957 de miliarde de lei credite de angajament, cu 30,71% mai mult faţă de 2022. Creşterea bugetului MMAP pe anul 2023 este datorată, în principal, implementării proiectelor cu finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă”, scrie într-un comunicat de presă emis de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
„Conform bugetului votat în Parlament, am grupat sumele de bani în 2023 în aşa fel încât să putem continua programele pe care le-am început, dar am stabilit şi obiective noi care nu au fost implementate de cel puţin 15 ani, în ciuda obligaţiilor legale. Cel mai mare pas înainte în bugetul pe 2023 este plata despăgubirilor pentru restricţiile forestiere asupra ariilor protejate Natura 2000, ceea ce nu s-a făcut niciodată în ţară până acum, în ciuda obligaţiilor legale.
Am inclus acest lucru sub forma creditelor de angajament, astfel încât plăţile pot începe după luna iunie a anului viitor. Am prevăzut, de asemenea, finanţare pentru plata compensaţiilor existente deja. Din acest buget, vom putea plăti toate compensaţiile aferente anului 2022 şi vom acoperi jumătate din 2023”, a declarat, miercuri, Tanczos Barna.
„De asemenea, am alocat fonduri pentru investiţii în domeniul apelor, pentru protecţia împotriva inundaţiilor, infrastructura de gestionare a deşeurilor, împăduriri şi modernizarea infrastructurii de monitorizare meteorologică. Totodată, cele 17 instituţii din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor au asigurate din bugetul pentru anul viitor fondurile necesare, astfel încât acestea să poată funcţiona fără probleme, iar ministerul să îşi poată derula, mai eficient, programele prin intermediul Fondului de Mediu”, a adăugat Tanczos Barna.
