CFR Marfă are probleme vechi, iar închiderea ei nu este o soluție
Tanczos Barna a reamintit că problemele CFR Marfă sunt vechi și țin de modul în care a fost organizată compania de-a lungul timpului. El a explicat că închiderea ei nu ar fi o soluție bună pentru statul român, nici economic, nici strategic. Potrivit lui, deși firmele private de transport feroviar de marfă fac profit, CFR Marfă continuă să adune pierderi mari, iar acest lucru a început încă de acum aproape 20 de ani.
El a povestit că, în perioada anilor 2007–2008, când era secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a fost implicat direct în problemele din domeniul feroviar. A spus că încă de atunci au apărut mari dezechilibre: firmele private s-au dezvoltat în detrimentul companiei de stat, iar CFR Marfă, fiind o structură prea mare și rigidă, nu a reușit să țină pasul cu piața și a pierdut mult din clienți.
Barna a mai zis că închiderea CFR Marfă ar crea și mai multe probleme și nu este o soluție corectă. El consideră că firma poate fi reorganizată și întărită. Conform spuselor sale, statul român a investit deja într-o nouă companie, Carpatica, care este un pas bun, dar că e nevoie de mai mult decât atât.
„Sunt sume colosale. Am fost secretar de stat și am dus lupte grele cu sindicatele. Răul a pornit de atunci. În acea perioadă s-au ridicat companiile private pe spinarea companiei de stat. CFR Marfă a fost un mamut care nu a reușit să facă față unei piețe din ce în ce mai flexibile și a pierdut enorm din cota de piață.
Nu este o soluție să închidem CFR Marfă. Cred că se poate consolida. Statul a investit deja într-o nouă structură. Carpatica este pe piață, e o soluție bună, dar nu ne putem opri aici”, a declarat Barna la „Euronews România”.
CFR Călători trebuie reorganizată pentru a asigura transportul și mobilitatea militară
Barna a atras atenția că probleme asemănătoare există și la CFR Călători, unde statul român a susținut ani la rând un sistem care nu era adaptat la concurență și la cerințele unei piețe moderne. El a explicat că nu se poate privi doar la cheltuieli și că este nevoie să fie găsite soluții pentru a crește veniturile, cum ar fi rute mai profitabile și servicii mai bune. Barna a zis că, atunci când rutele se suprapun, statul trebuie să fie corect și să nu dezavantajeze compania de stat, așa cum s-a întâmplat cu CFR Marfă acum 20 de ani.
Potrivit lui, la nivel european se discută despre importanța lui în contextul conflictelor regionale și al mobilității militare. El a arătat că transportul pe calea ferată este vizat pentru „coridoarele verzi” militare între țări și a întrebat retoric dacă statul ar putea asigura necesarul de transport de marfă dacă ar închide CFR Marfă. A adăugat că, deși Carpatica funcționează, în caz de criză statul trebuie să aibă propriile capacități.
Barna a mai menționat că sunt necesare investiții mari în infrastructura terestră, inclusiv la capetele de autostrăzi finanțate prin programul SAFE, subliniind că mobilitatea militară nu este doar o discuție teoretică, ci o nevoie reală, așa cum se vede și la vecini.
„Nu putem privi doar la partea de cheltuieli. Trebuie găsite soluții de creștere a veniturilor, să oferim rute mai profitabile, servicii mai bune. Când rutele se suprapun, statul trebuie să aibă o atitudine corectă, nu defavorizatoare — ceea ce s-a întâmplat la CFR Marfă acum 20 de ani.
Transportul feroviar este vizat în continuare pentru culoarele verzi militare între țări. Putem asigura acum necesarul de transport marfă dacă închidem CFR Marfă? Carpatica funcționează, dar într-o situație de criză, statul trebuie să aibă capacități proprii.
Vedem ce se întâmplă la vecini. Mobilitatea militară nu este doar o discuție teoretică”, a zis Barna.
Programul SAFE va sprijini producția de echipamente în România și dezvoltarea industriei
Întrebat la „Euronews România” dacă cei 17 milioane de euro primiți prin programul european SAFE pot ajuta industria de apărare din România, Barna a explicat că diferența față de achizițiile făcute în trecut este că cel puțin jumătate din echipamentele cumpărate trebuie produse în România. El a spus că acest lucru înseamnă dezvoltarea producției locale, a cercetării și a tehnologiilor care pot fi folosite și în domeniul civil, dând exemplul dronelor pentru agricultură.
Potrivit lui, SAFE nu este doar o achiziție de echipamente, ci un instrument care ajută Europa să devină mai independentă din punct de vedere industrial. El a menționat că programul încurajează colaborarea în producția de echipamente militare, astfel încât Europa să fie mai autonomă, și că, deși eficiența echipamentelor va fi evaluată de specialiști, cadrul este unul avantajos pentru România.
„Diferența uriașă este că minimum 50% dintre echipamentele cumpărate trebuie produse în România. Asta înseamnă producție autohtonă, dezvoltarea industriei, a capacității de cercetare-dezvoltare, cu aplicare și în civil. Poate mâine-poimâine producem drone pentru agricultură.
SAFE încurajează colaborarea în producția de echipamente militare, astfel încât Europa să poată sta pe propriile picioare. Cât de eficiente vor fi echipamentele — îi întrebăm pe specialiști. Dar cadrul este unul benefic pentru România”, a punctat Barna.
