Publicarea recentă a topurilor pentru acest an ale celor mai bune companii pentru care să lucrezi a stârnit un viu interes atât din partea firmelor, cât şi a angajaţilor. Companiile Google şi Ferrari au fost desemnate cei mai buni angajatori din Statele Unite şi Italia.

În toate ţările în care se realizează clasamente ale celor mai buni angajatori, locul de muncă ideal se defineşte în mod similar. Trecând peste detaliile tehnice care stau la baza unor astfel de cercetări, aceste ierarhii ar trebui să aibă un singur scop: acela de a crea standarde înalte la care să aspire atât angajaţii, cât şi angajatorii. Potrivit clasamentului din acest an realizat de revista Fortune în Statele Unite, compania Google ocupă locul întâi şi reprezintă un standard greu de atins pentru majoritatea celorlalte corporaţii. Şi asta, deoarece firma le oferă celor peste 5.000 de angajaţi un pachet de beneficii de invidiat, motiv pentru care primeşte aproximativ 1.300 de CV-uri pe zi de la cei interesaţi să i se alăture. Care sunt unele dintre beneficiile care îi atrag pe aceştia la firma americană? Pe lângă salariile bune, ar mai fi cele 100 de ore de training pe an, dar şi posibilitatea oferită angajaţilor de a petrece 20% din timp pentru proiecte independente, mesele gratuite – sediul din California având 11 restaurante, dar şi camere speciale pentru gustări, unde sunt puse la dispoziţie dulciuri, fructe, iaurturi sau cereale. Fondatorii sunt de părere că niciun angajat nu trebuie să fie prea departe de o sursă de mâncare. În acest an, Google a devansat firma de biotehnologie Genetech şi lanţul de supermarketuri Wegmans Food Markets.

Deşi managementul resurselor umane încă nu a ajuns la un nivel de performanţă comparabil cu cel din statele dezvoltate, şi angajatorii din România sunt din ce în ce mai interesaţi de obţinerea unui feed-back din partea angajaţilor. Iniţiativa unui astfel de clasament, lansată în urmă cu doi ani de revista Capital, produce deja reacţii. „După prima apariţie a topului Capital, eu am remarcat că foarte multe firme au început să se intereseze pentru prima dată de sondaje interne de satisfacţie şi motivaţie a angajaţilor“, spune Adrian Stanciu, partener la firma de consultanţă Ascendis. Potrivit specialiştilor în resurse umane, reacţiile din partea angajatorilor sunt necesare în special în contextul actual al crizei forţei de muncă bine calificate din România, apărute ca efect al migraţiei acesteia în afara graniţelor ţării. Această criză împinge firmele în lupta pentru atragerea celor mai buni angajaţi şi le obligă să acorde o atenţie sporită celor mai bune practici în resursele umane. „Am observat că firmele au început să se uite mai mult la pachetul de beneficii. Dacă până acum erau companii care ofereau doar un salariu, angajatorii au început să înţeleagă că e mult mai bine să oferi un pachet în care să fie incluse şi diverse beneficii, astfel că investesc mult în partea de pregătire şi teambuilding“, afirmă Cristina Săvuică, director general Lugera&Makler. „Devine important să fii printre cei pentru care lumea vrea să lucreze. Piaţa se schimbă. Nu mai este o piaţă a angajatorilor, ci devine una a angajaţilor“, precizează Adrian Stanciu. În opinia sa, acest trend va continua în următorii cinci-zece ani, iar angajaţii vor fi aceia care vor alege pentru cine vor să lucreze şi nu invers. „Poate companiile ar trebui să încerce să afle care sunt în primul rând strategiile care au dus la aplicarea acelor politici, care sunt obiectivele care se urmăresc a fi atinse prin oferirea pachetelor de beneficii“, spune şi Camelia Stănculescu, director general Manpower România. „Şi după ce strategia şi obiectivele sunt înţelese, ele pot fi adaptate politicii fiecărei companii din România, urmând ca apoi să alegem acele elemente de motivare adaptate pieţei locale“, completează ea.

Conform unui alt studiu, realizat  de Institutul „Best Place to Work“, primele trei companii cele mai apreciate în Italia de către angajaţi sunt Ferrari, Microsoft Italia şi Coca-Cola HBC Italia.

Ca şi în cazul topului din România, şi în celelalte ţări concluziile unor astfel de studii sunt asemănătoare. Salariile nu ocupă un loc major în opţiunea angajatului, cele mai importante aspecte fiind schemele de asigurări de sănătate, flexibilitatea profesională, bonusurile, perioadele de odihnă şi programele de instruire.  

Statele Unite (clasament 2007)

Google – în sediul din California există 11 restaurante şi camere speciale pentru gustări

Genentech- angajaţii companiei de biotehnologie beneficiază de concedii plătite, de şase săptămâni

Wegmans Food Markets – compania oferă discounturi la filme şi evenimente culturale pentru angajaţi şi familiile lor.

Sursa: Fortune

America Latină (clasament 2006)

3M (Argentina) – sunt generos recompensate profesionalismul şi iniţiativa personală

Accor (Brazilia) – fiecare nou angajat trebuie să-şi însuşească programul intitulat „Spiritul Accor“

AFP Bansander (Chile) – trainingurile complexe oferite de companie se disting în pachetul de beneficii salariale.

Sursa: Best Place to Work institute

Europa (clasament 2006)

Colgate Palmolive (Grecia) – toţi angajaţii sunt liberi să adopte un program flexibil de muncă

Bain&Company (Marea Britanie, Belgia) – la fiecare două săptămâni, angajaţii iau micul dejun cu top managementul

Confinimmo (Belgia) – bonusurile de performanţă sunt calculate pe echipă.

Sursa: Best Place to Work institute

Italia (clasament 2007)

Ferrari SpA – în 2006, compania a inaugurat un complex rezidenţial de 120 de apartamente, destinate exclusiv angajaţilor

Microsoft Italia – angajaţii pot cumpăra preferenţial acţiuni cu un discount de 10% faţă de valoarea de piaţă

Coca-Cola HBC Italia – programele de instruire constituie un atu foarte important.

Sursa: Best Place to Work institute

România (TOP 100 Capital 2006)

Energi-co Holding – printre beneficiile oferite se numără daruri la ocazii speciale, programe de pregătire profesională şi bonusuri la sfârşit de an

TotalSoft – angajaţii urmează diverse cursuri Codecs sau traininguri în afara ţării

Romcar – sumele pentru training au fost, în 2006, în medie, de 2.000 de euro/angajat.

Sursa: Capital şi Gfk