Conform sistemului suedez, banca centrală este cea care face propuneri în Parlament cu privire la valoarea contribuţiei pe care statul nordic o poate oferi FMI, iar parlamentarii iau decizia finală.

"Suedia şi Riksbank (banca centrală) au fost mult timp parte a cooperării internaţionale şi parte a multor acorduri de împrumut", a declarat Ingves citat de Nasdaq.

Orice angajament luat de către Suedia pentru a împrumuta bani la Fondul Monetar Internaţional va fi însoţit de cererea ca FMI să împrumute bani numai în anumite condiţii şi să ajute statul la care ajung fondurile să-şi rezolve problemele, a precizat Ingves.

Guvernatorul Riksbank a mai spus că în contextul în care atât de multe ţări se confruntă cu dificultăţi, acordarea de împrumuturi către FMI este o mişcare mai bună pentru Suedia decât să împrumute direct ţările cu probleme.

"FMI are cea mai multă experienţă atunci când vine vorba de a pune anumite condiţii statelor şi de a gestiona întregul proces de creditare", a mai spus Ingves.

La summit-ul de săptămâna trecută, liderii europeni au convenit ca FMI să primească împrumuturi de până la 200 de miliarde de euro, care să ajungă la ţările cu probleme. La această suma vor contribui în principal statele membre din zona euro, cu 150 de miliarde de euro, restul urmând a fi completat de ţările din Uniunea Europeană.

Te-ar putea interesa și: