Daca in ceea ce priveste produsele, respondentii au stiut destul de clar sa faca legatura intre calitatea acestora si o tara sau alta, atunci cand vine vorba de serviciile statului si de sistemele politice, cunostintele sunt mult mai scazute. De altfel, cati romani au avut posibilitatea de a beneficia de serviciile unei banci, de exemplu, sau de servicii medicale in strainatate? Pentru ca nu au cum sa evalueze in cunostinta de cauza, persoanele intervievate au recurs la asa-zisele informatii secundare: ceea ce au vazut la televizor, ce au auzit de la prietenii plecati din tara, ceea ce se zvoneste etc. Fictiunea inlocuieste, practic, realitatea. Din acest motiv, riscurile analizei sunt importante, iar interpretarea rezultatelor lasa loc unor speculatii. Asadar, conform rezultatelor sondajului, in opinia romanului „de pe strada”, SUA reprezinta – cu doua exceptii: invatamantul si sistemul bancar – modelul ideal de societate si de vigoare a economiei. Mitul Americii nu s-a spulberat. Ea a fost si este privita, in continuare, drept Pamantul Fagaduintei, cliseu intalnit nu numai la noi, ci si la alti est-europeni. „SUA stiu sa recompenseze efortul, inteligenta si excelenta in cercetarea stiintifica. In SUA exista un sistem democratic infailibil…”, spune vocea strazii. Desigur, ponderea covarsitoare a filmelor americane in cinematografele si pe posturile noastre de televiziune explica, oarecum, aceste reactii.In opinia lui Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, una dintre limitele anchetei priveste absenta Uniunii Europene, care este deja un sistem politic, chiar daca in curs de structurare. Concluziile sondajului indica o necunoastere a sistemelor politice europene. In fond, aprecierea privind cel mai bun sistem politic poate trimite fie la stabilitatea politica, fie la forta politica sau militara, fie la tipul de securitate sociala.”Este curios ca beneficiarii sistemelor de securitate sociala – angajatii cu studii medii, pensionarii – nu sunt constienti de diferentele dintre sistemul american si sistemele europene sau cel canadian. De aceea, modul in care s-au structurat raspunsurile ramane neclar, mai ales in privinta caracteristicilor pe care respondentii le considerau relevante pentru sistemul politic, astfel ca nu stim ce masoara, exact, intrebarea”, afirma Cristian Pirvulescu. In momentul de fata, sunt in concurenta doua modele: american si european. In timp, lucrurile se vor nuanta si in ceea ce priveste perceptiile romanilor despre acestea. Valurile de emigratie masiva din Romania n-au fost insa catre alte tari din Europa, ci catre SUA. Exista, asadar, un temei pentru acest miraj, care continua sa se manifeste. Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont de realitatea ca, acolo unde dezvoltarea economica a fost remarcabila, s-a creat o clasa mijlocie si oamenii traiesc decent, inclinatia spre emigrare scade.
Globalizarea impune standarde comune serviciilor financiar-bancare
· Singurul argument pentru introducerea Romaniei intr-un astfel de clasament ar fi legat de o ameliorare remarcabila a calitatii serviciilor financiar-bancare in ultimii ani, iar prezenta bancilor straine a contribuit la acest lucru. Dar nici pe departe Romania nu se poate masura cu alte tari. Prezenta Romaniei este o incongruenta cu realitatea, nu este firesc sa fie asa. Altfel, clasamentul este discutabil.· Poate ca Elvetia este pusa pe primul loc, in ceea ce priveste cel mai bun sistem bancar, in virtutea unei imagini istorice: tara care s-a dezvoltat datorita acestei industrii si unde oameni din intreaga lume isi plaseaza economiile, nu neaparat pentru ca serviciile sunt mai bune, ci pentru a valorifica secretul bancar. Altminteri, in privinta ritmului de dezvoltare a produselor financiare, SUA nu pot fi egalate. In spatiul anglo-saxon, si ma refer aici la economiile americana, britanica si canadiana, competitia este acerba, calitatea deosebita, iar asamblul financiar bancar, ca sistem de intermediere financiara, se bizuie pe foarte multa inovatie de produs. · Referitor la sistemul de asigurari, clasamentul, asa cum reiese din sondaj, pare de acceptat, desi ierarhia este discutabila. Intrebarea ar trebui reformulata sau cel putin nuantata: care sunt firmele de asigurari care au cele mai bune servicii? Intr-o economie globalizata, granitele nu devin irelevante, insa standardele de calitate sunt comune, iar companiile mari de asigurari opereaza pe toate meridianele. Asadar, nu conteaza sistemul asigurarilor intr-o tara sau alta, de vreme ce pot beneficia de serviciile aceleiasi firme si in Romania, si in Germania, si in Asia.
· Probabil ca cea mai importanta diferenta ce poate fi utilizata in interpretarea perceptiei romanilor asupra sistemelor politice este reflectata de gradul de instructie. Daca Statele Unite ale Americii sunt considerate de 40,25% din respondenti drept cel mai bun sistem politic, iar cand se inlatura non-raspunsurile proportia acestora creste la 49,1%, educatia actioneaza ca mijloc de diferentiere: cu cat gradul de instructie este mai elevat, cu atat scade perceptia SUA ca fiind cel mai bun sistem politic (61% din respondentii care au absolvit cel mult zece clase adera la aceasta idee si doar 33% din cei cu studii universitare).
· Probabil gradul de informare dependent de tipul de instructie poate explica aceasta situatie care se repeta si in cazul distributiei ocupationale, unde, dintre patronii si angajatii cu studii superioare, doar 35% indica SUA drept cel mai bun sistem politic.
· Contraponderea relativa la dominatia SUA o reprezinta Suedia si Elvetia, si doar in cazul categoriilor socio-profesionale mai informate. Absolventii de facultate si patronii opteaza de asemenea pentru cele doua state care, din perspectiva imaginarului politic romanesc, par a deveni alternativele la democratia de tip american.
· Pe de alta parte, desi Canada reprezinta, dupa SUA, a doua tara spre care emigratia romaneasca se indreapta dupa 1990, in privinta perceptiei sistemului politic, ea apare, in mod paradoxal, in urma Romaniei. Evaluarea sistemului politic si ierarhizarea statelor in functie de acesta este o intreprindere dificila si delicata. In conditiile in care majoritatea informatiilor sunt preluate de la canalele de televiziune, dominate de prezenta hegemonica a filmelor americane ce induc si o imagine a sistemului politic – pe cata vreme, statele europene, chiar vecine Romaniei, nu sunt cunoscute – pozitia dominanta a SUA in ancheta Daedalus Consulting este explicabila.
· Situatia nu este neaparat noua, cata vreme in perioada comunista America era perceputa ca principala reduta a anticomunismului, iar dupa prabusirea regimurilor din estul Europei cauza acestei evolutii. Statele Unite beneficiaza, deci, intr-un sistem economic concurential globalizat, de efectele marketingului comercial. Prin consecinta, democratia de tip american pare mai degraba un produs al marketingului si nu un obiect al comparatiei informate.
· Forta democratiei consta in capacitatea sa de a oferi o baza legitima regimului, de a depasi cadrul strict parlamentar, de a crea conditiile participarii cetatenilor la luarea deciziilor si de a produce bunuri politice concrete, in functie de care binefacerile ei sa poata fi evaluate. Ramasa doar un produs al marketingului, fara o practica importanta si fara o informare sistematica, democratia devine imaginea unei Americi indepartate si telegenice.