SUA încearcă să își diminueze dependența față de China

La începutul lui 2020 a fost semnat între SUA și China „Acordul Comercial de Fază 1”, iar în ciuda acestui acord, președintele Donald Trump a continuat să mențină taxele de import pe care le-a impus mărfurilor chinezești în anii precedenți.

Prin acest acord, China a acceptat să importe suplimentar din SUA în valoare de 200 de miliarde de dolari și să scadă deficitul comercial dintre cele două țări la nivelul din 2017. Etapa în care vor fi analizate cu precădere elemente precum tehnologiile 5G sau drepturile de proprietate intelectuală, cunoscută în cadrul Războaielor Comerciale sub denumirea de „Faza a 2-a”, a fost lăsată după alegerile americane din 2020.

Președintele SUA, Donald Trump, nu a ridicat taxele de import pe care le-a impus mărfurilor chinezești în anii 2018-2019, în pofida Acordului Comercial de Fază 1 la care a ajuns cu Turcia. Trump a spus că taxele suplimentare vor rămâne în vigoare până ce deficitul comercial va ajunge la nivelul din 2017.

În prezent, mărfuri în valoare de 380 de miliarde de dolari, care reprezintă 82% din importurile făcute de SUA din China, sunt taxate la intrarea în SUA cu procente cuprinse între 7,5% și 25%.

Acest procent este foarte ridicat comparativ cu marja de 2,5-3% aplicată de Statele Unite produselor la import.

 Creșterea taxelor de import a diminuat interesul față de mărfurile chinezești?

Din 2014, timp de 5 ani, China a fost cel mai mare partener comercial al Statelor Unite. În 2019, China a ajuns pe poziția a doua, locul său fiind luat de Mexic. Motivul pentru care China și-a pierdut locul pe podium în 2019 a fost că a avut schimburi comerciale cu SUA cu 120 de miliarde de dolari mai mici decât în anul anterior. 90 de miliarde de dolari din această sumă au originat în diminuarea importurilor făcute de SUA din China în 2019. În 2018, produsele chinezești reprezentau 21% din volumul total al importurilor SUA iar în 2019, această cifră a scăzut la 17%.

Dacă avem în vedere că o parte a taxelor vamale aplicate Chinei au intrat în vigoare la jumătatea lui 2019, putem prevedea cu ușurință că importurile Statelor Unite din China vor scădea în 2020 și mai mult.

 Între timp, Mexicul, Canada și Vietnamul se ridică repede…

Acordul Comercial NAFTA, în vigoare din 1994 și pe care Trump îl critica vehement într-o perioadă, a fost revizuit la sfârșitul lui 2019, trei țări așezându-se la masa tratativelor și semnând documentul.

Acordul se referă în special la sectorul auto și la mașini-unelte. Vom vedea cum va influența, din 2020, cifrele importurilor și exporturilor americane.

Numai că am văzut că și înainte de acest acord, exporturile celor două state vecine către Statele Unite au crescut. Mexicul a smuls Chinei o cotă de piață importantă în ceea ce privește importurile făcute în Statele Unite, mai ales la produse precum automobile și șine de tren.

O altă țară care a urcat pe lista comercială a SUA în 2019, în afară de țările membre NAFTA, a fost Vietnamul.

După ce în 2018 nu a reușit să intre printre primele 15 țări cu care SUA au făcut cel mai mult comerț, Vietnamul și-a majorat în 2019 exporturile totale cu 20 de miliarde de dolari, intrând pe listă direct pe poziția 11.

Potrivit unei analize a Bloomberg, pantofii de sport și produsele casnice din Vietnam au obținut pe piața americană o cotă mai mare decât competiția chinezească.

 SUA încearcă să își diminueze dependența față de China

Singură, China produce 28% din industria manufacturieră mondială. La produse precum textile, haine, calculatoare, telefoane inteligente, dependența față de China a unor țări în lanțul de furnizare poate ajunge chiar până la 40%

SUA, care după pandemia de coronavirus își consolidează sentimentele anti-chinezești, își pregătesc atât propria economie cât și pe aliați pentru „o dependență diminuată față de China”.

SUA și-au intensificat contactele cu numeroase țări, printre care India, Japonia și Australia pentru a putea constitui în Asia o nouă rețea de producție care să se opună Chinei. La această Rețea a Bunăstării Economice se dorește și participarea unor țări precum Coreea de Sud, Noua Zeelandă sau Vietnam, scrie Haberturk.

Piața mare de desfacere și forța de muncă ieftină a Indiei, capacitatea ridicată de producție tehnologică a Japoniei și a Chinei, forța de muncă instruită a Vietnamului reprezintă avantaje ale noii baze de producție care va fi constituită în Asia.

Privind acum, „Lista Comercială a SUA pentru 2019” prezintă primele indicii pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine cum își va folosi America economia în valoare de 20 de trilioane de dolari pentru a-și diminua dependența față de China.