Obiceiurile de lectură ale românilor arată că romane sunt preferatele celor care citesc, dar Mihai Eminescu autorul preferat. Potrivit studiului IRES, există o apropiere între proporţia celor care nu citesc deloc cărți și a celor care citesc mai mult.  Peste o treime dintre participanții la studiu susțin că au citit o carte în ultima lună, 23% au citit cartea în ultima săptămână, iar 12% în luna curentă. Unul din cinci români însă a citit o carte în urmă cu mai mult de un an, 2% citesc doar cărți pentru școală sau facultate, iar 22% recunosc că nu citesc deloc.
Femeile domină vârfurile de tendințe, astfel că ele sunt cele mai prezente atât în topul celor care nu citesc deloc cărți (22,3% femei față de 21,9% bărbați), dar și în cel al subiecților care au citit o carte în ultima săptămână (26% femei față de 19,5% bărbați). În ultima săptămână au citit o carte cu precădere subiecții cu vârste între 36 și 65 de ani, dar și cei care locuiesc în mediul urban.
Cei mai rapizi cititori sunt moldovenii
Aproape jumătate dintre cititorii de carte reușesc să finalizeze lectura unei cărți în câteva zile (42%), alți 23% susțin că citesc o carte în câteva săptămâni, 6% au nevoie de mai multe săptămâni, însă 3% spun că le sunt necesare doar câteva ore.
Cei mai rapizi cititori sunt locuitorii din Moldova (5,9% spun că citesc o carte în câteva ore față de doar 2,5% ardelenii și bănățenii sau 2,2% locuitorii din sudul țării). Și cei care au pregătire școlară mai ridicată (3,5% respondenții care au finalizat colegiu, studii universitare sau post-universitare) reușesc să citească mai rapid o carte decât alții cu școlaritate mai scăzută.
Romanele, preferatele românilor
Pentru aproape o treime dintre respondenți (27%), ultima carte citită este un roman al unui autor străin.Alte tipuri de cărți citite sunt: roman scris de un autor român (13%), cărți religioase (10%), cărți profesionale (10%), toate celelalte tipuri de cărți menționate adunând mai puțin de 4% din opțiuni.
Cât privesc preferințele de lectură, cei chestionați declară că preferă să citească romane în general (23%), romane polițiste (12%), romane de dragoste (10%), cărți de istorie (9%), cărți de specialitate (7%) sau cărți religioase (6%).
Mihai Eminescu, scriitorul preferat
Mihai Eminescu rămâne scriitorul preferat de respondenți (10%).Eminescu este urmat în top cinci de Alexandre Dumas (7%), Mihail Sadoveanu (6), Marin Preda (4%) și Ion Creangă (3%). 9% dintre respondenți susțin că nu au un scriitor preferat, procentul coincide de altfel cu cel al respondenților care nu au nicio carte preferată. 19% dintre intervevați nu își amintesc sau nu știu numele unui scriitor preferat.
Mihai Eminescu este indicat drept scriitor preferat mai mult de respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani și de cei care au ca pregătire școlară cel mult gimnaziul.
Alexandre Dumas este preferat de generația 36-50 de ani, de cei care au liceul/școala profesională și locuiesc în Transilvania+Banat. Cei cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei care locuiesc în Moldova și au liceul sau școala profesională îl preferă pe Mihai Sadoveanu. Marin Preda este preferat de respondenții de peste 65 de ani, de cei care locuiesc în zona de Sud a țării. Pe Ion Creangă îl preferă cei fără școală sau cu cel mult gimnaziu și care locuiesc în Moldova.
Un sfert dintre respondenţi nu au un autor român preferat
Mihail Sadoveanu (12%), Mihail Eminescu (12%) și Marin Preda (9%) sunt cei trei scriitori spre care se îndreaptă cele mai multe din opțiunile respondenților atunci când sunt întrebați în legătură cu preferințele legate doar de scriitorii români, indiferent dacă aceștia sunt clasici sau contemporani.
Cei trei sunt urmați în ierarhie de Ion Creangă, Liviu Rebreanu, Ion Luca Caragiale, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Camil Petrescu sau George Coșbuc. Este de menționat faptul că aproape o treime dintre respondenți (27%) spun că nu au un scriitor român preferat.
Aproape 80% dintre respondenți spun că nu au niciun scriitor român contemporan preferat. Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan Puric, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor și Mircea Dinescu obțin fiecare câte 1% dintre preferințele participanților la studiu. 8% dintre subiecți nu își mai amintesc sau nu au fost în mpsură să indice numele unui scriitor român contemporan preferat.
Poezia nu a fost abandonată
Aproape jumătate dintre participanții la studiu (46%) declară că citesc poezie. Preferința pentru acest gen se regăsește mai degrabă în rândul femeilor (53,2%), a celor cu rezidența în mediul rural (52%) și a locuitorilor din Moldova (51,4%).
Dintre cititorii de poezie, cei mai mulți (48%) îl preferă pe Mihai Eminescu. La mare distanță urmează în topul preferințelor Adrian Păunescu (6%), George Coșbuc (3%), Ion Minulescu și Nicolae Labiș (2%). 22% dintre respondenții care citesc poezie nu au un poet preferat.
Pasiunea, principala motivaţie pentru lectură
Peste un sfert dintre respondenți (26%) spun că principala motivație pentru care citesc este pasiunea/plăcerea. Pentru alți 21% factorul motivațional este relaxarea/liniștea. Unul din 10 respondenți citesc pentru a/și petrece timpul liber.
În ierarhia factorilor care îi determină pe respondenți să citească se află: subiectul cărții (30%), recomandarea prietenilor/cunoscuților (11%), nevoia de a afla informații utile pentru școală sau profesie (10%). Autorul este determinant pentru 8% dintre cititori, iar utilitatea cărții pentru 4%. Publicitatea, recenziile și criticile din presă, aspectul cărții sau prețul convenabil sunt factori mai puțin importanți (1% fiecare) pentru a determina lectura.
Cartea, cadoul potrivit pentru jumătate dintre români
Cărțile sunt oferite drept cadou de mai mult de jumătate dintre respondenți (51%). Cei mai mulți însă (42%) oferă cărți drept cadou doar ocazional și doar 9% au frecvent acest obicei. Cărțile sunt oferite drept cadou cel mai frecvent de respondeții care au între 52 și 66 de ani. 65% dintre respondeți obișnuiesc să împrumute altor persoane cărțile lor.
Un sfert dintre respondenți cumpără cărți mai rar decât o dată pe an. Alt sfert cumpără într-un an mai puțin de cinci cărți, 22% cumpără într-un an peste 10 cărți, iar 13% cumpără între 5 și 10 cărți pe an. 12% nu cumpără deloc cărți. Femeile sunt cele care cumpără cele mai multe cărți –25,6% dintre respondenții care cumpără într-un an mai mult de 10 cărți sunt femei față de doar 17,2% bărbați.
Unul din zece respondenți (12%) cheltuie într-un an sub 50 de lei pentru a-și cumpăra cărți, dar 1 din 20 de subiecți (5%) alocă anual peste 1.000 de lei pentru cărți. O sumă între 51 și 100 de lei este cheltuită anual de 26% dintre respondenți, alți 21% dintre intervievați cumpără cărți cu sume între 101 și 200 de lei, iar 22% alocă în fiecare an între 201 și 300 de lei. 8% cumpără în fiecare an cărți de sume între 501 și 1.000 de lei. Respondenții care alocă peste 1.000 de lei sunt cel mai frecvent persoane peste 65 de ani și locuiesc în regiunea de Sud a țării.
Cărţile sunt cumpărate mai ales din librării
Librăria rămâne locul principal de cumpărare a cărților (58%). Pe locul al doilea se află standurile cu cărți aflate în centre comerciel (15%) , urmate de anticariate (8%). Achiziția on-line a cărților este la un nivel destul de scăzut (8%) –6% dintre respondenți comandă cărți online de pe site-uri din România și doar 1% de pe site-uri din străinătate.
Când doresc să cumpere o carte, peste jumătate dintre respondenți (52%) spun că se informează, în primul rând, direct din locul în care o cumpără. Alte surse de informare importante sunt cunoştinţe și prietenii (30%), rubricile de specialitate din presa (28%), site-urile editurilor (15%), publicitatea din librării sau centre comerciale (15%), site-urile librăriilor (13%) sau portalurile de recenzii și prezentare a cărților (7%).
Forum-urile online sunt cel mai puţin luate în considerare, doar 5% dintre cumpărătorii de carte consultând această sursă. Cititorii care nu cumpără cărți mărturisesc că fie recitesc volumele pe care le au în biblioteca personală (44%), fie împrumută cărți de la prieteni sau cunoștințe (43%), 18% le primesc cadou, iar 15% le împrumută de la biblioteci.
Jumătate dintre intervievaţi cumpără cărţi vândute cu ziare
Peste jumătate (52%) dintre participanții la acest studiu cumpără cărți care sunt vândute împreună cu diverse publicații (ziare, reviste). O treime dintre aceștia cumpără cărțile care apar împreună cu ziare și reviste doar atunci când îi interesează aceasta, 14% le cumpără foarte rar și doar 7% cumpără de fiecare dată aceste cărți.
Bărbații (9,4%), tinerii (14,8%), cei care locuiesc în Moldova (12,7%), respondenții care au urmat studii post-universitare (10,3%) și cei care au un venit personal lunar între 1501 și 2500 de lei (10,9%) sunt cei care cumpără în cea mai mare proporție, de fiecare dată, cărțile care apar împreună cu diferite publicații. 
În cadrul studiului au fost intervievaţi 1.237 indivizi, de 18 ani și peste, cu un sub-eșantion de 960 de subiecți (78% din eșantionul total) care declară că citesc. Eroare maximă tolerată: ± 2,8%.

Te-ar putea interesa și: