Gazele din Marea Neagră ar putea transforma economia României. Șeful ANRE avertizează că țara nu are încă un plan clar
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin
Gazele naturale care urmează să fie extrase din Marea Neagră ar putea reprezenta o oportunitate majoră pentru dezvoltarea economiei românești, însă valorificarea acestora depinde de existența unei strategii pe termen lung. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George-Sergiu Niculescu, atrage atenția că România trebuie să depășească preocupările legate exclusiv de aprovizionare și prețuri și să se concentreze asupra modului în care noile resurse energetice pot susține industria, investițiile și locurile de muncă.
Gazele din Marea Neagră, o oportunitate pentru industria românească
Prezent la Forumul Gazelor Naturale, George-Sergiu Niculescu a explicat că discuțiile din sectorul energetic au fost dominate, în ultimii ani, de două preocupări principale: asigurarea necesarului de gaze pentru sezonul rece și evoluția prețurilor după încheierea schemelor de plafonare.
În opinia sa, perspectiva începerii exploatării gazelor din Marea Neagră impune o schimbare de abordare, astfel încât România să poată beneficia economic de resursele pe care le deține.
„Ani la rând, înainte de fiecare iarnă, ne-am pus aceeași întrebare: vom avea gaze? Apoi, odată cu apropierea finalului plafonării, a apărut a doua întrebare: la ce preț?”, a transmis președintele ANRE.
Oficialul consideră că autoritățile și mediul economic trebuie să stabilească modul în care gazele extrase din Marea Neagră vor fi utilizate în următoarele două decenii.
„Ce facem cu gazul pe care începem să-l extragem din Marea Neagră anul viitor?”, este întrebarea ridicată de George-Sergiu Niculescu.
Companiile românești sunt afectate de fluctuațiile prețurilor la gaze
Președintele ANRE a atras atenția asupra diferențelor dintre categoriile de consumatori în ceea ce privește protecția față de fluctuațiile pieței.
Potrivit acestuia, consumatorii casnici și producătorii de energie termică beneficiază în continuare de măsuri de sprijin, în timp ce companiile sunt expuse variațiilor de preț.
Această situație afectează capacitatea firmelor de a-și planifica activitatea și investițiile, reducând predictibilitatea costurilor și competitivitatea economiei românești.
În acest context, exploatarea resurselor din Marea Neagră ar putea contribui la consolidarea securității energetice și la dezvoltarea unor activități industriale care să utilizeze gazele naturale.
Niculescu a subliniat că beneficiile economice nu trebuie evaluate exclusiv prin prisma veniturilor încasate de stat.
„Veniturile la buget din dividende, redevențe și taxe sunt importante. Dar nu sunt suficiente. Adevărata miză este valoarea adăugată pe care reușim să o creăm în economia românească. Suntem pregătiți să transformăm această resursă într-un avantaj competitiv pentru economie, pentru industrie?”, a declarat acesta.
România a pierdut aproape doi ani în dezvoltarea energiei eoliene offshore
Președintele ANRE a făcut referire și la potențialul energiei eoliene offshore, un alt domeniu în care Marea Neagră ar putea avea un rol important pentru dezvoltarea economică.
România a adoptat Legea nr. 121/2024, care stabilește cadrul legislativ pentru exploatarea energiei eoliene offshore, devenind astfel una dintre primele țări din regiune care au reglementat distinct acest sector.
Cu toate acestea, Niculescu susține că întârzierile în respectarea termenelor au afectat avantajul obținut inițial.
„Am câștigat startul prin adoptarea Legii 121/2024, prima lege din regiune dedicată exclusiv acestui domeniu. Apoi am pierdut aproape doi ani din cauza termenelor ratate”, a precizat oficialul.
Acesta consideră că dezvoltarea parcurilor eoliene offshore trebuie privită dincolo de producția propriu-zisă de electricitate, având în vedere oportunitățile de investiții și dezvoltare industrială asociate acestor proiecte.
Gazele din Neptun Deep ar trebui să ajungă în fabricile românești
George-Sergiu Niculescu susține că România are nevoie de o viziune economică integrată, în care exploatarea gazelor naturale, dezvoltarea energiei eoliene offshore, infrastructura portuară și industria națională să fie conectate.
În opinia sa, proiectul Neptun Deep nu ar trebui să genereze doar producție suplimentară de gaze și venituri bugetare, ci și oportunități concrete pentru companiile care desfășoară activități în România.
„Un parc eolian offshore nu se termină la malul mării. O întreagă industrie poate începe acolo. La fel, gazul din Neptun Deep ar trebui să ajungă în fabricile românești, să susțină investiții, locuri de muncă și să genereze creștere economică”, a afirmat președintele ANRE.
Acesta avertizează că existența resurselor naturale nu garantează automat dezvoltarea economică, în absența unor politici și investiții care să permită valorificarea lor.
„Marea Neagră ne oferă de două ori aceeași șansă și ne pune de două ori aceeași problemă: avem resursa, dar nu avem încă un plan suficient de clar pentru valorificarea ei”, a transmis Niculescu.
Președintele ANRE consideră că gazele naturale, energia eoliană offshore, portul Constanța și industria românească trebuie tratate ca elemente ale aceleiași strategii de dezvoltare.
„Marea Neagră ne poate face mai mult decât un producător important de energie. Ne poate transforma într-o economie mai competitivă”, a concluzionat George-Sergiu Niculescu.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.