România riscă să piardă fonduri europene în perioada 2028-2034. Victor Negrescu avertizează asupra reducerilor propuse la Bruxelles

România ar putea beneficia de finanțări europene mai mici în perioada 2028-2034, în contextul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE, care prevede reducerea bugetului comunitar cu 141 de miliarde de euro, poate afecta investițiile în infrastructură, agricultură, educație, sănătate și dezvoltare regională. Europarlamentarul atrage atenția că România trebuie să își stabilească prioritățile înaintea negocierilor decisive.

România ar putea primi mai puțini bani europeni în următorii șapte ani

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a atras atenția asupra consecințelor pe care noua propunere privind bugetul multianual al Uniunii Europene le-ar putea avea pentru România.

Într-o postare publicată pe Facebook, europarlamentarul social-democrat a explicat că președinția irlandeză a Consiliului UE propune un buget de 1.622 de miliarde de euro, calculat la prețurile din 2025.

Potrivit acestuia, suma este cu aproximativ 141 de miliarde de euro, respectiv 8%, mai mică decât cea prevăzută în propunerea inițială a Comisiei Europene.

Negrescu consideră că diminuarea bugetului poate afecta finanțarea unor proiecte importante pentru România, inclusiv construcția și modernizarea drumurilor, școlilor și spitalelor, dezvoltarea comunităților rurale și sprijinirea companiilor.

„Pentru România, miza este uriașă. Discutăm despre fondurile pentru drumuri, școli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esențial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene”, a transmis europarlamentarul.

Propunerea se află în etapa negocierilor europene, astfel că eventualele reduceri nu reprezintă, în acest moment, alocări definitive pentru statele membre.

Subvențiile pentru fermieri și dezvoltarea rurală, printre principalele preocupări

Unul dintre domeniile asupra cărora Victor Negrescu atrage atenția este agricultura, în condițiile în care noua variantă bugetară ar modifica nivelul minim propus pentru sprijinul acordat fermierilor.

Potrivit europarlamentarului, pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar urma să scadă de la 130 de euro la 90 de euro, comparativ cu propunerea Comisiei Europene.

Negrescu susține că această modificare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile primite de agricultorii din diferite state membre.

„În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeași piață europeană și trebuie să beneficieze de condiții echitabile. România trebuie să susțină convergența deplină a subvențiilor și un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorități”, a scris Negrescu.

O altă problemă semnalată privește integrarea finanțărilor pentru agricultură, dezvoltare rurală și coeziune în planuri comune, condiționate de îndeplinirea unor cerințe și jaloane, într-un mecanism apropiat de cel utilizat pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.

Europarlamentarul consideră că această abordare poate complica accesarea fondurilor și poate pune presiune suplimentară asupra beneficiarilor.

Buget mai mic pentru Erasmus+ și finanțările din domeniul sănătății

Modificările propuse ar putea afecta și programele europene destinate educației.

Conform cifrelor prezentate de Victor Negrescu, bugetul programului Erasmus+ ar urma să fie redus cu 1,66 miliarde de euro față de varianta propusă de Comisia Europeană.

Diferența este și mai mare în raport cu solicitările Parlamentului European, noua alocare fiind cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul cerut de eurodeputați.

Programul Erasmus+ finanțează mobilități educaționale, stagii de pregătire și proiecte de cooperare între instituții din statele participante.

În domeniul sănătății, europarlamentarul semnalează o reducere de aproape 3 miliarde de euro a finanțării comune pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie.

Totodată, propunerea nu include o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, similar EU4Health.

Aceste modificări ar putea influența resursele disponibile pentru proiectele europene din domeniile respective, însă distribuirea finală a fondurilor va depinde de rezultatul negocierilor.

Fondurile pentru digitalizare și inteligență artificială ar putea scădea cu peste 7 miliarde de euro

Un alt domeniu vizat de reducerile prezentate de Victor Negrescu este cel al tehnologiilor digitale.

Potrivit acestuia, finanțarea pentru digitalizare și inteligență artificială ar urma să fie diminuată cu peste 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 13% față de propunerea Comisiei Europene.

Europarlamentarul consideră că această diminuare ar putea afecta capacitatea statelor membre de a investi în cercetare, infrastructură digitală și dezvoltarea companiilor inovatoare.

„În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare”, a susținut Negrescu.

Reduceri sunt prevăzute, potrivit europarlamentarului, și pentru alte domenii.

Finanțarea destinată protecției civile și gestionării urgențelor sanitare ar urma să scadă cu aproximativ 35%, în timp ce fondurile pentru solidaritate în cazul dezastrelor ar putea fi diminuate cu aproximativ 55%.

Mecanismul de protecție nu garantează păstrarea fondurilor actuale pentru România

Victor Negrescu avertizează că prevederile referitoare la protejarea unei părți din alocările naționale nu elimină riscul reducerii finanțărilor pentru România.

Potrivit acestuia, mecanismul de protecție de 80% inclus în propunere nu asigură menținerea integrală a sumelor de care beneficiază în prezent statele membre.

„Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerințe și jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură”, a precizat europarlamentarul social-democrat.

Negrescu a semnalat și absența unor alocări dedicate pentru dezvoltarea unui hub de securitate la Marea Neagră și pentru finanțarea locuințelor accesibile.

În ceea ce privește sursele de venit ale bugetului european, acesta consideră că ar trebui analizate inclusiv propunerile Parlamentului European privind taxarea jocurilor de noroc online și a câștigurilor din criptomonede.

Victor Negrescu cere stabilitate politică înaintea negocierilor europene

În contextul discuțiilor privind viitorul cadru financiar multianual, Victor Negrescu a făcut referire și la situația politică din România.

Europarlamentarul consideră că țara are nevoie de un guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă pentru a-și susține prioritățile în negocierile europene.

„Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele”, a afirmat acesta.