Românii care nu își retrag banii din pensia privată, deși au atins vârsta de pensionare: Vor avea un câștig mai mare

Sistemul pensiilor private obligatorii din România trece într-o nouă etapă de maturitate, marcată de o creștere de peste 54% a plăților efectuate către beneficiari în primul semestru. Trecerea la această nouă fază este accentuată de pensionarea generației „decrețeilor” și de decizia multor români de a-și amâna retragerea fondurilor pentru a obține câștiguri investiționale mai mari pe o piață aflată în creștere.

Numărul românilor care își încasează pensia privatizată crește spectaculos. Pilonul II intră oficial în faza de maturitate

Sistemul de pensii private obligatorii din România trece printr-o transformare structurală profundă și intră treptat într-o etapă crucială a existenței sale, în care tot mai mulți participanți ajung la vârsta legală de pensionare și solicită plata activului personal net acumulat pe parcursul anilor de muncă.

În același timp, datele oficiale confirmă existența unui segment consistent de beneficiari care aleg să amâne momentul retragerii fondurilor, creând astfel un stoc de persoane îndreptățite să își încaseze economiile, dar care preferă să lase banii să genereze randamente în continuare.

Evoluția pieței și schimbările de comportament ale viitorilor pensionari au fost detaliate de Dan Armeanu, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) responsabil de piața pensiilor private, pentru Mediafax. Analiza acestuia are la bază datele oficiale cuprinse în cel mai recent raport al sistemului de pensii private, aferent primului semestru al anului 2026.

Plățile efectuate către beneficiari au crescut cu peste 50%

Conform datelor centralizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, un număr record de români și-au încasat banii economisiți în contul de pensie obligatorie administrată privat (Pilonul II), în care au virat cota aferentă din contribuția de asigurări sociale în fiecare lună de activitate profesională.

În primul semestru al anului 2026, au fost efectuate plăți ale activului personal net către 42.229 de participanți și beneficiari, comparativ cu 27.316 persoane în perioada similară a anului precedent, ceea ce indică o creștere de aproximativ 54,6%.

Din punct de vedere financiar, volumul total achitat către aceștia a atins valoarea de 1,73 miliarde de lei. Cadrul legislativ actual amintește că, de la 1 ianuarie 2024, cota contribuției virate la Pilonul II a crescut la 4,75% din venitul brut al contribuabilului (față de 3,75% anterior), diferența până la cota totală de CAS fiind direcționată către sistemul public de pensii (Pilonul I).

Cu toate acestea, cota alocată pilonului privat rămâne încă sub nivelul stabilit inițial de legiuitor în momentul lansării reformei din anul 2008.

Generația „decrețeilor” impulsionează masiv volumul solicitărilor

Oficialul autorității de reglementare subliniază că această dinamică accentuată este un proces previzibil și reflectă îndeplinirea rolului pentru care a fost creat sistemul.

„Creșterea este semnificativă ca ritm anual, dar se înscrie în tendința firească de maturizare a Pilonului II. Sistemul de pensii private intră treptat într-o etapă în care un număr tot mai mare de participanți ajunge la vârsta pensionării și solicită plata activului personal net acumulat.

Un factor important este și cel demografic. Apropierea de vârsta pensionării a așa-numitei «generații a decrețeilor», una dintre cele mai numeroase generații din România, va determina în mod natural creșterea numărului de beneficiari ai Pilonului II.

Sistemul trece astfel, treptat, de la etapa predominantă de acumulare către etapa de maturitate, în care componenta de plată va avea o importanță tot mai mare”, a explicat Dan Armeanu, în răspunsul său.

Solicitările întârziate influențează dinamica raportată a pensionărilor

Un alt element important care explică volumul ridicat al plăților din prima jumătate a anului este reprezentat de cererile depuse de persoanele care au îndeplinit condițiile de pensionare în anii anteriori, dar care au decis abia ulterior să își solicite drepturile bănești.

„Trebuie avut în vedere și faptul că plățile efectuate într-o anumită perioadă pot include persoane care au dobândit anterior dreptul la pensie, dar care au depus ulterior cererea și documentația necesară.

Prin urmare, numărul participanților și beneficiarilor pentru care au fost efectuate plăți nu reflectă exclusiv pensionările produse în semestrul respectiv”, a precizat Dan Armeanu.

Pentru perioada următoare, reprezentantul conducerii ASF anticipează menținerea unei traiectorii ascendente a tuturor indicatorilor care măsoară ieșirile din sistem.

„Pentru următorii ani, este de așteptat ca trendul să rămână crescător, atât în ceea ce privește numărul participanților și beneficiarilor pentru care vor fi efectuate plăți ale activului personal net, cât și valoarea activelor personale nete plătite, pe fondul maturizării sistemului și al evoluțiilor demografice.

Ritmul de creștere poate varia de la o perioadă la alta, în funcție de fluxul pensionărilor și de momentul solicitării plății activului personal net”, a estimat vicepreședintele ASF.

Românii amână retragerea banilor atunci când piețele financiare cresc

În privința beneficiarilor care decid să nu își retragă banii imediat ce ating vârsta legală, cadrul normativ oferă flexibilitate totală.

Legea nu obligă participanții să ridice pe loc sumele strânse, permițându-le să le lase în continuare în administrare pentru a genera randamente suplimentare dacă nu au nevoie stringentă de capital.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară nu deține informații privind motivația participanților care, deși îndeplinesc condițiile pentru solicitarea plății activului personal net, amână depunerea cererii.

De asemenea, datele disponibile la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară nu permit cuantificarea distinctă a acestui segment și nici realizarea unei analize privind profilul socio-profesional sau nivelul activului personal net acumulat de aceste persoane”, a explicat Dan Armeanu.

Totuși, mecanismul din spatele acestei amânări are la bază un calcul economic simplu legate de randamentul investițional.

„Momentul solicitării plății activului personal net reprezintă o decizie individuală a participantului. În lipsa unor informații individuale sau a unui studiu dedicat, nu pot fi formulate concluzii cu privire la motivele concrete care determină amânarea solicitării plății.

În general, amânarea plății se face atunci când piața e în creștere și viitorii pensionari vor avea un câștig mai mare”, a conchis vicepreședintele ASF.

Activele totale ale pieței au depășit pragul de 246 miliarde lei

Tabloul general al sistemului de pensii private (care include Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ) indică o consolidare puternică a capitalului administrat.

La finalul lunii iunie 2026, numărul total de participanți a nåscut la 9,64 milioane de persoane, iar activele totale au atins valoarea de 246,20 miliarde lei (respective active nete de 246,14 miliarde lei).

Această cifră reprezintă o creștere spectaculoasă de 39% față de aceeași perioadă a anului 2025 și un avans de 18% comparativ cu finalul anului trecut.

Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), activele sistemului de pensii private au urcat până la 12,35% la jumătatea anului 2026, depășind considerabil pragul de 9,90% din PIB înregistrat cu 12 luni în urmă.

Strict la nivelul Pilonului II, cele șapte fonduri de pensii administrate privat aveau în gestiune active totale de 237,42 miliarde lei la 30 iunie 2026, în creștere cu 39% de la an la an. Valoarea medie a contului unui participant a urcat cu 36%, ajungând la suma de 27.784 lei.

Românii încep să prefere plățile eșalonate în locul celor unice

Analiza motivelor pentru care s-au efectuat eliberările de active în primul semestru arată că 82% din valoarea totală achitată a fost generată de deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă. Diferența a fost reprezentată de plățile efectuate în caz de deces al participantului (8% din total, către moștenitori) și de cazurile de invaliditate (10%).

De asemenea, rapoartele ASF indică o schimbare vizibilă în preferințele de încasare ale populației. Deși opțiunea pentru plata unică a întregului sume acumulate rămâne majoritară, procentul celor care aleg această cale este în scădere evidentă comparativ cu anii precedenți.

Astfel, în primele șase luni din 2026, circa 57% dintre beneficiari au solicitat plata unică a activului personal net, în timp ce 43% au optat pentru plăți eșalonate lunare. Spre comparație, la finalul lunii iunie 2025, un procent covârșitor de 77% dintre participanți preferase plata unică, fenomen ce arată că populația începe să perceapă Pilonul II ca pe o sursă de venit recurent pe termen lung.