Spaţiile improprii desfăşurării activităţii determină tot mai multe instituţii publice să închirieze de pe piaţa liberă sedii moderne care să uşureze statul la cozi şi încasarea dărilor. Pentru a se putea muta într-un birou nou, autorităţile sunt obligate să organizeze licitaţii în vederea obţinerii celei mai reduse chirii. Proprietarii de malluri sunt singurii care le pot oferi spaţiile necesare la costuri modice, deoarece îşi pot recupera banii, indirect, de pe urma contribuabililor.

Cu alte cuvinte, statul stimulează creşterea consumului prin aducerea plătitorilor de taxe şi impozite direct la uşa comercianţilor. Pe lângă cei 6-7 euro/mp, cât reprezintă chiria lunară percepută instituţiilor statului de către majoritatea centrelor comerciale identificate de Capital, contribuabilii români care nu pot rezista tentaţiei ofertelor din magazine mai scot şi alţi bani din buzunar. Astfel, coada de la buletine, paşapoarte, permise auto, judecătorie sau tribunal se mută la casa de marcat a retailerilor din mall.

„Autorităţile obţin un spaţiu destul de accesibil într-un centru comercial, care are o serie de facilităţi, iar proprietarul spaţiului câştigă de pe urma traficului pe care acestea îl generează. Beneficiul adus de atragerea constantă a unor oameni în proiect contribuie la diminuarea chiriei. E în câştigul ambelor părţi“, spune Bogdan Marcu, şeful departamentului de retail al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Interesant este că fenomenul a prins amploare tocmai la debutul crizei economice, o perioadă caracterizată de scăderea consumului şi, implicit, a încasărilor centrelor comerciale. Din 2010 încoace şi-au găsit loc în malluri o primărie, o judecătorie, un tribunal, serviciul de paşapoarte din mai multe oraşe, direcţii de impozite şi taxe, evidenţa populaţiei, înmatriculări şi permise auto, chiar şi serviciul pentru imigrări. Pe lângă muşterii, proprietarii spaţiilor primesc anual de la instituţiile statului peste jumătate de milion de euro, o sumă nesemnificativă comparativ cu încasările anuale de peste 70 mil. euro ale celor nouă malluri analizate.

Autorul tendinţei

 

Pionierul acestor practici este antreprenorul ieşean Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar român de malluri. El a reuşit să atragă autorităţile publice în toate cele patru malluri Iulius din Iaşi, Suceava, Cluj-Napoca şi Timişoara. Chiar dacă nu vor să dezvăluie nivelul chiriilor încasate de la instituţiile statului pe care le găzduiesc, reprezentanţii grupului Iulius au declarat pentru Capital că „lucrările de amenajare a spaţiilor respective au fost suportate de companie“. Un lucru este cert, cel puţin o parte dintre serviciile publice care îşi desfăşoară activitatea în mallurile Iulius nu plătesc chirie. Spre exemplu, la finalul anului 2010, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, anunţa că spaţiul din Iulius Mall Suceava în care se muta Serviciul de Evidenţă a Persoanelor va fi gratuit, singurele cheltuieli fiind cele cu utilităţile. Serviciul sucevean s-a mutat în 2011 dintr-o clădire aflată în patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne care necesita renovare şi încă se află în mallul lui Dascălu. În acelaşi centru comercial funcţionează încă de dinainte de 2011 biroul de examinări şi sala de susţinere a examenului în vederea obţinerii permisului de conducere şi biroul înmatriculări şi permise auto.

Din noiembrie 2012 şi ieşenii îşi fac actele de identitate la mall. Reprezentanţii Primăriei Iaşi au anunţat în momentul încheierii contractului că vor plăti pe spaţiul de 515 mp închiriat în Iulius Mall Iaşi câte un leu pe lună. Noul sediu al Serviciului de Evidenţă a Persoanelor a fost împărţit într-o zona de birouri pentru minim 300 de angajaţi, şase birouri de 35 mp pentru preluarea de documente şi imagini, altele două pentru eliberarea documentelor şi o sală de aşteptare pentru sute de persoane.

Servicii complementare

„Proprietarii care aleg să facă asta, de cele mai multe ori, au nişte spaţii mai greu de închiriat şi care ar putea găzdui o astfel de activitate. Chiar dacă nivelul chiriilor este mai redus, nu este un nivel modic. Din câte ştiu eu sunt similare sau puţin mai mici decât chiriile percepute la clădirile de birouri“, spune Bogdan Marcu.

În Iulius Mall Cluj funcţionează din 2010 Serviciul pentru Imigrări într-un spaţiu de 190 mp, dublu faţă de sediul anterior, a cărui amenajare a costat circa 20.000 de euro. Astfel, străinii care vin pentru obţinerea permisului de şedere, a cărţilor de rezidenţă sau a autorizaţiilor de muncă, pot trece şi pragul magazinelor.

 

Mallul Iulius din Timişoara găzduieşte trei sedii de autorităţi publice: înmatriculări şi permise auto, serviciul paşapoarte şi direcţia fiscală taxe şi impozite. Recent, cele trei spaţii au fost mutate pe un singur nivel.

„Cele patru malluri Iulius se află în topul celor mai performante centre comerciale din România, cu un trafic anual de peste 50 milioane de vizitatori, astfel că motivul pentru care aceste instituţii se regăsesc în mixul de chiriaşi ţine de dorinţa de a le oferi clienţilor servicii complete“, spun reprezentanţii Iulius.

Mallul City Park din Constanţa, aflat în proprietatea sud-africanilor de la New Europe Property Investments (NEPI), găzduieşte la rândul său o serie de servicii publice precum evidenţa populaţiei, centrul de informare cetăţeni – unde se primesc sau se eliberează documente pentru urbanism, autorizări de firme, cadastru sau poliţia locală; dar şi direcţia de impozite şi taxe Constanţa.

Judecata de la mall

Dacă în 2015 mersul la mall pentru obţinerea paşaportului, a buletinului sau a permisului auto devenise o practică deja cunoscută, vestea mutării Judecătoriei Buzău în centrul comercial Galleria a fost o adevărată surpriză.

La scurt timp după achiziţia mallului cu probleme Galleria Buzău, omul de afaceri Liviu Avram anunţa că a închiriat pe o perioadă de cinci ani Judecătoriei din oraş un spaţiu de 2.150 mp la un preţ de 7,48 euro/mp. Cheltuielile cu realizarea mobilierului, dar şi cu curăţenia grupurilor sanitare ale instituţiei sunt asigurate de proprietar. Instanţa a devenit unul dintre principalii chiriaşi, ocupând 10% din mall, şi beneficiază de patru săli de judecată şi peste 50 de birouri. Anterior, Judecătoria funcţiona în aceeaşi clădire cu Tribunalul Buzău.

 

Tendinţa a continuat cu mutarea Secţiei Civile de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Prahova dintr-o clădire cu bulină în mallul Winmarkt din centrul Ploieştiului. Din noiembrie anul trecut, instituţia plăteşte o chirie de 5,8 euro pentru spaţiul în care au fost amenajate două săli de judecată, 11 birouri şi trei arhive. Conducerea Tribunalului Prahova spune că sediul va fi provizoriu până la mutarea în noul Palat al Justiţiei, aflat în construcţie de peste 20 de ani.

Salvarea mallurilor bucureştene

Fenomenul instituţiilor publice prezente în malluri private s-a extins şi în Capitală. Fostul ministrul de interne, Dragoş Tudorache, a anunţat în noiembrie anul trecut că va „muta serviciul paşapoarte din Pipera într-unul dintre mallurile mari din Bucureşti. Într-un spaţiu adaptat după modelul din Cluj şi din Timişoara care s-a dovedit să funcţioneze foarte bine“. Mutarea serviciului în complexul comercial nu va implica decât costurile pentru amenajare şi infrastructura de comunicaţii, spaţiul fiind oferit în baza unui contract de comodat (folosinţă gratuită). Astfel, de la finalul lunii viitoare, Serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple din Bucureşti urmează să se mute în Plaza România, la etajul doi, lângă restaurante.

O mutare de anvergură a făcut Primăria Sectorului 4, care şi-a mutat sediul la începutul acestui luni de pe Bulevardul George Coşbuc în mallul Grand Arena din Berceni. Proprietarii spaţiului, familia franceză Harfi, vor încasa lunar circa 20.000 de euro pentru cei 3.000 mp ocupaţi de primărie, o suprafaţă dublă faţă de cea a fostului sediu. Costul amenajării a fost estimat la circa 400.000 de euro de reprezentanţii Grand Arena. Întregul aparat administrativ va funcţiona în mall până cel puţin în 2019, când se preconizează finalizarea renovării şi extinderii vechii primării.

Încercări eşuate

„Atragerea unor servicii publice poate reprezenta o soluţie de revigorare a unor spaţii cu probleme. Sunt proiecte care au fost dezvoltate cu o structură care astăzi nu mai poate permite găzduirea unor chiriaşi pe toată suprafaţa centrului comercial. Se încearcă găsirea unor soluţii alternative pentru a ocupa spaţiile rămase“, spune Bogdan Marcu.

 

Totuşi, mutarea în mall a unor autorităţi ale statului nu reprezintă mereu o soluţie pentru rezolvarea problemelor comerciale. Galleria Mall din Arad şi Uvertura Mall din Botoşani sunt un exemplu în acest sens. Serviciile Comunitare Paşapoarte şi Permise de Conducere din judeţul Arad au funcţionat în Galleria Mall Arad din 2011 până în iulie anul trecut. După plecarea din mall a hipermarketului cora, centrul comercial şi-a perdut, pe rând, o serie de chiriaşi, iar noii proprietari se chinuie acum să îl pună din nou pe linia de plutire.

La fel, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor din municipiul Botoşani s-a mutat la începutul anului 2014 în Uvertura Mall, însă şi-a schimbat sediul la scurt timp. Acum centrul comercial este scos la vânzare în procedura de insolvenţă.

Şi vasluienii au vrut să îşi mute evidenţa populaţiei în Silver Mall, însă au optat până la urmă pentru un centru de afaceri privat.

Fenomenul instituţiilor publice găzuite de malluri arată că încă o dată că privaţii au identificat o afacere din care câştigă mai mult decât oferă, asta în timp ce clădirile statului sunt neutilizate şi, de cele mai multe ori, zac în ruină.