Statul îți confiscă bunurile.Potrivit noilor prevederi, procurorul va putea dispune măsura confiscării prin ordonanță, iar judecătorul de cameră preliminară va avea competența de a confirma această decizie. De asemenea, în procesele civile va putea fi solicitată confiscarea specială – o măsură de siguranță patrimonială care vizează bunurile aflate în legătură directă cu fapta penală, pentru a preveni distrugerea lor sau folosirea în scop infracțional.
Bolojan crede în simplificarea procedurilor
Statul îți confiscă bunurile.Autoritățile apreciază că simplificarea procedurilor va permite statului să recupereze mai rapid prejudiciile cauzate de infractori. Noile norme stabilesc că, odată dispusă măsura, bunurile respective trec silit în proprietatea publică, fără compensare, acolo unde există pericolul comiterii de noi fapte grave. Practic, dacă o persoană deține, de exemplu, un vehicul sau un imobil legat de un dosar de corupție ori de delapidare, statul îl va putea prelua rapid, înainte de finalizarea procesului.
Criticii reclamă însă riscul unei aplicări abuzive, avertizând că măsura trebuie însoțită de garanții procesuale solide. Ei subliniază necesitatea definirii clare a legăturii dintre bun și faptă și stabilirea unor termene stricte de contestare în instanță. Ministerul Justiției a anunțat că va monitoriza impactul noilor reguli și va evalua, periodic, modul în care instanțele și parchetele le aplică, pentru a corecta eventualele disfuncționalități. Astfel, România își propune să ridice confiscarea averilor la un “nivel următor”, echilibrând nevoia de eficiență în combaterea criminalității economice cu protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor anchetate.
Principalele prevederi ale legii
- La articolul 249, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 249. – (1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.”
- La articolul 249, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua şi la cererea părţii civile. Cererea se adresează procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau instanţei de judecată, după caz. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.”
Măsurile asigurătorii sunt luate de procuror prin ordonanță
- La articolul 249, după alineatul (6), se introduc patru noi alineate, alin. (61) – (64), cu următorul cuprins:
(61) – În cursul urmăririi penale, măsurile asigurătorii sunt luate de procuror prin ordonanţă. Procurorul dispune de îndată asupra luării măsurilor asigurătorii atunci când cererea este făcută de partea civilă.
(62) – Ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii se comunică suspectului sau inculpatului şi părţii civile odată cu aducerea la îndeplinire a acestor măsuri. Ordonanţa de respingere a cererii părţii civile se comunică acesteia şi suspectului sau inculpatului de îndată.
(63) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, după caz, se pronunţă asupra luării măsurii asigurătorii în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată. Judecata se face de urgenţă. Participarea procurorului este obligatorie.
(64) Încheierea prin care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii se comunică inculpatului şi părţii civile odată cu aducerea la îndeplinire a acestor măsuri. Încheierea de respingere a cererii părţii civile se comunică acesteia şi inculpatului de îndată după pronunţare.
