Legea care permite indisponibilizarea averilor condamnaților, risc de neconstituționalitate
Legea care permite indisponibilizarea averilor condamnaților, risc de neconstituționalitate. Recent a intrat în vigoare o lege ce modifică Codul de procedură penală, oferind autorităților posibilitatea de a indisponibiliza bunurile persoanelor condamnate penal.
Această măsură legislativă, promulgată la 14 mai 2025 de președintele interimar Ilie Bolojan, a stârnit deja discuții aprinse în mediul juridic.
Indisponibilizare, nu confiscare – o diferență importantă
Deși în discursul public s-a vorbit adesea despre „confiscarea averilor”, textul normativ adoptat reglementează strict măsura asigurătorie a indisponibilizării bunurilor, cu scopul de a preveni ascunderea sau pierderea patrimoniului ce ar putea fi ulterior confiscat.
Astfel, în timpul urmăririi penale, procurorul sau instanța pot dispune aceste măsuri pentru a garanta executarea eventualelor pedepse sau plata daunelor.
Cu toate acestea, avocații au ridicat o problemă gravă de constituționalitate legată de unul dintre articolele-cheie ale legii.
Mai exact, articolul referitor la procedura de pronunțare a măsurilor asigurătorii prevede că judecătorul de cameră preliminară sau instanța pot decide în „camera de consiliu”, fără citarea părților implicate, dar cu prezența obligatorie a procurorului.
Se încalcă dreptul unui proces echitabil
Legea care permite indisponibilizarea averilor condamnaților, risc de neconstituționalitate. Avocatul Cristian Winzer atrage atenția că această prevedere încalcă dreptul fundamental la un proces echitabil.
Potrivit acestuia, astfel se creează un dezechilibru major în proces, favorizând exclusiv partea acuzatoare.
Avocatul a menționat că, potrivit alin. 6 ind. 3 din Legea nr. 70/2025, care modifică Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, după caz, trebuie să se pronunțe asupra luării măsurii asigurătorii în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere motivată, iar judecata se face de urgență, cu participarea obligatorie a procurorului.
„Semnalez o evidentă problemă de constituționalitate. Soluția legislativă de la alin. 6 ind. 3, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, după caz, se pronunţă asupra luării măsurii asigurătorii în camera de consiliu, fără citarea părţilor, dar cu participarea obligatorie a procurorului, este neconstituțională.
Din perspectiva mea, prin acest text de lege legiuitorul încalcă, în mod direct și nepermis, dreptul fundamental al părţilor la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor”, a transmis avocatul Cristian Winzer.
Critica adusă acestui alineat riscă să conducă la o sesizare a Curții Constituționale, care, în eventualitatea unei decizii de neconstituționalitate, ar impune modificarea legii. Până atunci însă, textul rămâne aplicabil și produce efecte juridice.
Eficiență vs. drepturi fundamentale – un echilibru delicat
Această situație ridică o întrebare importantă despre echilibrul dintre eficiența mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor acuzate.
Pe de o parte, legea urmărește să faciliteze protejarea patrimoniului statului, iar pe de altă parte, trebuie să asigure că aceste măsuri nu sunt adoptate în detrimentul garanțiilor fundamentale ale justiției.
