Institutul Naţional de Statistică (INE) a anunţat că economia spaniolă a crescut în primul trimestru din 2015 cu 0,9%, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 2,6% faţă de perioada similară din 2014. Economiştii se aşteptau la un avans trimestrial de 0,8%. Economia Spaniei a înregistrat al şaptelea trimestru consecutiv de creştere în perioada ianuarie-martie 2015.

Deşi expansiunea economiei este solidă, rata şomajului a crescut în ultimele două trimestre. Joi, Guvernul premierului Mariano Rajoy urmează să prezinte un plan de stabilitate naţională şi noi estimări privind avansul PIB-ului, cu o lună înaintea alegerilor municipale şi regionale.

"Expansiunea activităţii economice a fost determinată de reformele structurale importante şi de scăderea preţului ţiţeiului. Dar nu totul este roz, în special din cauza şomajului şi a deficitului bugetar", a apreciat economistul Geoffrey Minne, de la ING Bank.

Luni, premierul Mariano Rajoy a afirmat că Spania este în grafic pentru a înregistra un avans al PIB-ului de 2,9% atât în acest an cât şi în anul următor. Ar fi cel mai rapid ritm de creştere din rândul principalelor economii ale zonei euro, inclusiv Germania.

Rajoy nu a prezentat date privind şomajul – care este unul dintre cele mai ridicate în Europa – dar a afirmat că vor fi create 500.000 de noi locuri de muncă în a patra economie din zona euro. În prezent, rata şomajului se situează la 23,8%.

Avansul economiei spaniole a fost stimulat de inflaţia scăzută, declinul semnificativ al preţului la ţiţei, deprecierea euro şi noile măsuri de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană. Totuşi, nivelul ridicat al şomajului afectează perspectivele de creştere.

Rajoy consideră că principalele riscuri la adresa economiei sunt reprezentate de instabilitatea politică şi tensiunile dintre zona euro şi Grecia.

Pe ansamblul anului trecut, avansul PIB-ului Spaniei a fost de 1,4%, faţă de un declin de 1,2% în 2013. Datoria publică a Spaniei, a patra economie din zona euro, s-a ridicat anul trecut la 1.033 miliarde de euro, sau 97,7% din PIB, depăşind semnificativ plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.AGERPRES