Ratingul României ar putea fi redus la categoria „junk”
Agenția de evaluare financiară S&P Global a spus că problemele politice din România pun în pericol ratingul de țară, adică scorul care arată cât de sigur e pentru alții să împrumute bani statului român.
Agenția S&P spune că, indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale, în lunile următoare deciziile politice vor fi tot mai greu de luat și instabile. Asta înseamnă că economia României va merge mai prost decât se așteptau deja, chiar și în scenariile cele mai pesimiste.
România are acum un rating minim din categoria „sigură pentru investiții” (BBB- de la S&P și Fitch, Baa3 de la Moody’s). Toate cele trei agenții avertizează că acest rating ar putea scădea. Dacă asta se întâmplă, România va fi considerată o țară riscantă pentru investiții („junk”), iar investitorii mari vor evita să mai împrumute bani statului. Asta ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru România.
România are deja cel mai mare deficit bugetar din UE – peste 9% din PIB – adică cheltuiește mult mai mult decât încasează. S&P mai spune că haosul politic afectează și felul în care România se poate împrumuta. Țara are acces mai greu la împrumuturi în euro, ceea ce pune presiune pe cursul valutar și pe obligațiunile în lei.
Ratingul de țară al României ar putea scădea în luna august
Economiștii de la Bank of America cred că agenția Fitch va scădea ratingul de țară al României în luna august. Asta pentru că e tot mai posibil ca România să aibă un președinte naționalist și un guvern nou, lucru care aduce riscuri mari pentru stabilitatea bugetară. Ei mai spun că, din acest motiv, Uniunea Europeană ar putea decide să suspende o parte din fondurile pentru România în lunile iunie-iulie.
Scăderea ratingului pare greu de evitat. Economia României a crescut foarte puțin anul trecut – doar cu 0,8%, cea mai mică creștere din perioada de după pandemie. În plus, un grup mare de angajatori a avertizat că instabilitatea politică ar putea duce țara în recesiune.
Rezultatul surpriză al alegerilor de duminică a făcut ca dobânda la împrumuturile statului pe 10 ani să crească mult – cu aproximativ 1% – ajungând la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. Asta înseamnă că statul trebuie să plătească mai mult ca să se împrumute.
Ce s-ar putea întâmpla după alegerile prezidențiale?
Analiștii de la JPMorgan avertizează că leul ar putea pierde 15–20% din valoare față de euro dacă situația politică se înrăutățește după turul doi al alegerilor. Se crede că banca centrală a folosit între 5 și 10 miliarde de euro din rezervele țării ca să oprească scăderea leului.
După alegeri, S&P ia în calcul mai multe scenarii:
- un guvern minoritar, dar instabil, care încearcă să țină sub control cheltuielile statului;
- alegeri parlamentare anticipate, care ar întârzia reformele bugetare;
- sau, în cel mai bun caz, un guvern format din mai multe partide, care are destul sprijin pentru a stabiliza economia.
