Peste 234.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după irlandezi (322.000) şi polonezi (916.000), potrivit Bloomberg.  Dintre aceş­tia, doar 14.000 au obţinut ce­­tă­ţenie britanică. Domeniile în care lucrează românii sunt con­struc­țiile, distribuția, hote­lu­rile și restaurantele, domeniul bancar și finanțe, precum și ad­ministrația publică, educația și să­nătatea, agricultură, potrivit datelor trimise de Ministerul Mun­cii.

Salariile acestora sunt aproape la jumătate faţă de cele ale celorlalţi angajaţi, potrivit ul­timelor statistici.

Câţi români lucrează fără forme legale este greu de estimat, potrivit Ministerului Muncii. Conform ultimelor date disponibile publicate de Departamentul pentru Muncă și Pensii al Marii Britanii, în schimb, în luna februarie 2015, 3.430 cetățeni români beneficiau de ajutoare sociale acordate persoanelor cu vârstă de muncă: indemnizația de șomaj, indemnizația pentru susținere și angajare, indemnizaţia pentru persoane cu dizabilități. Acestea ajung la aproximativ 1.200 de lire pe lună.

„Alocațiile exportate pentru copiii din România, în iunie 2015, constau în 240 de plăți pentru 413 copii cu reședința în România“, se arată în comuticatul de presă trimis de minister. Alocaţia pentru copii este de 84 de lire pe lună, iar pentru familii monoparentale se acordă un beneficiu care poate ajunge la 1.000 de lire pe lună.

Având în vedere că 2,2 milioane de europeni lucrează în Marea Britanie, băncile, companiile de telecomunicaţii şi fermierii avertizează Guvernul de la Londra că au nevoie de forţă de muncă calificată. Astfel, alegând să părăsească Uniunea Europeană, Marea Britanie pune în pericol accesul la cea mai mare piaţă, care reprezintă 45% din exporturi. Dacă Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană fără un acord comercial sau unul de tranziţie, este posibil ca exporturile să fie supuse tarifelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, după ani în care comerţul a fost liber.
Incertitudini şi supoziţii

 

Ce se întâmplă cu cei 234 de mii de români? Deocamdată totul rămâne la fel!, spun autorităţile de la Bucureşti. Cel puţin în următorii doi ani nu vor exista consecinţe. „Până la ieşirea efectivă a Marii Britanii din UE, drepturile cetăţenilor europeni aflaţi în această ţară, inclusiv cele legate de accesul pe piaţa muncii, vor fi garantate şi protejate. Statutul cetăţenilor europeni din Marea Britanie după ieşirea efectivă a acesteia din Uniune va fi abordat în cadrul negocierilor dintre Marea Britanie şi restul SM UE“, a declarat Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pentru Capital. Ce se întâmplă după, depinde de negocieri la care România va participa activ, spune ministrul Muncii.

 „În mod clar, statul britanic va dori să minimizeze costurile cu ajutoarele sociale. Situaţia pentru muncitorii români este incertă şi depinde de negocieri“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Mesaje au venit şi din partea premierului Sorin Grindeanu. „Prioritatea noastră este, acum, protejarea drepturilor cetăţenilor români în Marea Britanie“, a declarat, săptămâna trecută, Sorin Grindeanu. Mai mult, i-a cerut ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, să se deplaseze în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în prima parte a lunii aprilie, pentru a discuta cu membrii comunităţii româneşti şi cu autorităţile britanice. 

„Uniunea Europeană are nevoie de un nou suflu, de o reformă care să o facă să răspundă provocărilor momentului, să garanteze dezvoltarea economică, mai multă coeziune şi reducerea decalajelor între ţările membre, care să îi aducă, astfel, mai multă legitimitate în faţa propriilor cetăţeni. UE nu poate continua fără sprijinul propriilor cetăţeni. Noi înşine, pe plan intern, avem nevoie de sprijinul tuturor cetăţenilor pentru a susţine eficient interesele României în proiectul european. Cred că nu există alternativă la acest drum“, a concluzionat prim-ministrul Sorin Grindeanu, în contextul declanşării procesului de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Astfel, la nivelul Guvernului, a fost constituit un mecanism inter-ministerial care are scopul să fundamenteze mandatul general şi mandatele sectoriale ale României şi să urmărească procesul de negociere a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Decizia a fost luată şi în condiţiile în care, potrivit proiectului calendarului de negociere, finalizarea procesului Brexit se va suprapune cu perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului UE de către România (semestrul I 2019).

Te-ar putea interesa și: