Situație fără precedent în Europa. Contribuabilii plătesc poluarea în locul poluatorilor
Situație fără precedent la nivel european. Un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană scoate la iveală faptul că poluarea este plătită în mare parte de contribuabili și nicidecum de poluatori. Cum s-a ajuns într-o astfel de situație și ce spune legea?
Deși există principiul ”poluatorul plătește”, Curtea de Conturi Europeană a constatat că de multe ori contribuabilii plătesc în locucul poluatorului.
Concluziile au fost trase în urma raportului special realizat de instituție. Mai exact, Curtea a constatat că principiul „poluatorul plătește” este reflectat și aplicat în grade diferite în diversele politici de mediu ale UE și că acoperirea și aplicarea sa erau incomplete.
În ceea ce privește răspunderea pentru mediu, acțiunile Comisiei de sprijinire a punerii în aplicare de către statele membre a Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător nu au rezolvat principalele deficiențe, cum ar fi neclaritatea conceptelor și a definițiilor esențiale și lipsa garanției financiare în cazurile de insolvență.
Recomandările pentru Comisie
În acest context, Curtea de Conturi Europeană vine cu o serie de recomandări. Mai exact, sursa citată recomandă Comisiei să evalueze posibilitatea de a consolida integrarea principiului „poluatorul plătește” în legislația privind protecția mediului.
Totodată mai trebuie luată în considerare consolidarea aplicării Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător, dar și protejarea fondurilor UE, astfel încât acestea să nu fie folosite pentru a finanța proiecte care ar trebui să fie în sarcina poluatorului.
Raportul mai prevede faptul că cetățenii UE trebuie să plătască sume semnificative, fără a exista o evaluare totală privind costul total al poluării.
„Poluarea generează costuri semnificative pentru cetățenii UE. Nu există o evaluare cuprinzătoare privind costul total al poluării pentru societate. Un studiu recent efectuat pentru Comisie estima că nerespectarea cerințelor legislației UE privind protecția mediului reprezintă costuri și beneficii pierdute în valoare de aproximativ 55 de miliarde de euro pe an”, se mai spune în document.
• Un procent semnificativ din bugetul UE este alocat atingerii obiectivelor UE în ceea ce privește schimbările climatice și mediul înconjurător. În perioada 2014-2020, UE s-a angajat să cheltuiască cel puțin 20% din bugetul său total pentru acțiuni climatice. UE integrează obiectivele de mediu în multe dintre programele sale de finanțare.
• De exemplu, pentru perioada 2014-2020, Comisia a clasificat cheltuieli în valoare de 66 de miliarde de euro pentru politica agricolă comună și de 1 miliard de euro pentru politica în domeniul pescuitului drept cheltuieli consacrate biodiversității; un raport recent arată însă că această cifră a fost supraestimată.
Raportul mai prevede că principiul Poluatorul Plătește se aplică celor mai poluante instalații, dar costul poluării reziduale pentru societate rămâne ridicat.
De menționat este faptul că, la începutul anului 2022, Comisia urmează să propună o revizuire a măsurilor UE de abordare a poluării generate de instalații industriale de mari dimensiuni, astfel cum s-a anunțat în Pactul verde european.
În ceea ce privește scopul revizuirii, acesta este de a înregistra progrese în direcția îndeplinirii obiectivului UE de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice și de a sprijini politicile privind clima, energia și economia circulară.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





