„Concret, ce solicităm Guvernului: asigurarea cesiunii sau subrogării creanţelor deţinute de ANAF împotriva ELCEN, votarea planului de reorganizare al ELCEN de către ANAF. Dacă la şedinţa adunării creditorilor din data de 24 septembrie – de aceea spuneam că e presant, nu mai trebuie să aşteptăm doi-trei ani – nu se va da vot pe plan, ELCEN intră în faliment, cu consecinţe dezastruoase pentru termoficarea din Capitală”, a spus primarul general, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul Primăriei Capitalei.

Ea a adăugat că primăria mai cere Guvernului plafonarea preţului la gaze naturale şi ajustarea raporturilor preţurilor la gazele naturale.

„(Solicităm Guvernului, n.r.) plafonarea preţului la gaze naturale, deoarece preţurile de achiziţie ale gazelor naturale sunt în continuă creştere, ceea ce va pune presiune pe bucureşteni – nu s-au făcut, aşa cum ştim cu toţii, şi presa economică a relevat, suficiente depozite la nivel naţional; ajustarea raporturilor preţurilor la gazele naturale, plătite de clienţii casnici şi de către clienţii industriali; modificarea structurii tarifului de producere, transport şi distribuţie şi a agentului termic”, a mai spus ea.

Gabriela Firea a adăugat că, din prima zi de când a devenit primarul general, a trăit „o adevărată epopee” în ceea ce priveşte fuziunea Elcen-Radet, chiar dacă acest obiectiv figurează în programul de guvernare.

„Noi am fost prezenţi la toate grupurile de lucru. Noi ne-am făcut întotdeauna partea de răspundere şi datorie prin toate hotărârile adoptate în Consiliul General, prin faptul că am creat posibilitatea plăţii în avans a gazelor, prin faptul că am înfiinţat o companie municipală, Energetica, pe care am capitalizat-o, pentru a prelua financiar creanţa, în condiţiile în care în toată ţara cet-urile au fost transferate cu titlu gratuit la primării. Primăriei generale nu doar că i se cer bani, 300 de milioane de euro, dar nici aşa, până acum nu s-a putut rezolva absolut nimic şi nu am putut să realizăm această fuziune mult dorită”, a spus ea.

Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET, a arătat că încă din 2013 s-a vorbit despre un plan de fuziune al RADET cu ELCEN, ambele aflate în acest moment în insolvenţă.

 

„În momentul de faţă, din motive juridice şi, respectiv, complicate de motive politice, fuziunea nu mai este posibilă. În mai 2018 s-a luat decizia de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti de a face acele două entităţi – altceva decât fuziune – un transfer de business, care până la urmă este o altă formă de fuziune, pentru că business-ul celor două şi activele celor două entităţi se vor reuni în Societatea Energetică. Acesta e trecutul. Fără a rezolva trecutul nu poţi să ai un plan de reorganizare, şi un plan de reorganizare nu este un experiment. Un plan de reorganizare este un titlu executoriu, o hotărâre judecătorească, atât împotriva debitorilor, cât şi împotriva creditorilor, care rezolvă chestiunile acum şi pentru perioada de peste 20-25 de ani”, a precizat el.

Piperea a adăugat că ELCEN şi RADET au active aflate într-o stare avansată de degradare şi care necesită înlocuirea.

„Spre exemplu, în cazul ELCEN, foarte multe dintre cet-uri trebuie să fie închise şi înlocuite începând cu 2020. Nu ne mai putem permite să intrăm în pană de timp”, a spus el.

Piperea a adăugat că, dacă pe 24 septembrie va fi adoptat planul de reorganizare al ELCEN, va putea fi votat şi planul de reorganizare al RADET, depus încă din luna februarie, iar ulterior va deveni posibilă accesarea a 500 de milioane de euro din fonduri europene. El a făcut referire şi la decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de a participa cu peste 1,2 miliarde lei la majorarea de capital social al Companiei Municipale Energetica Bucureşti SA, sumă destinată preluării creanţelor deţinute de către creditorii ELCEN SA şi a investiţiilor realizate de ELCEN.

„Decizia CGMB de a asigura finanţarea prin majorarea capitalului social al Energetica pe de o parte era absolut necesară, pe de altă parte nici nu este o modalitate de a arunca bani pe fereastră. După ce se va realiza această investiţie, costul energiei termice în Bucureşti va fi atât de eficient încât nu va mai fi nevoie de subvenţia pe care încă noi o plătim în calitate de contribuabil pe fiecare gigacalorie”, a precizaă Piperea.

 

Administratorul public al Municipiului Bucureşti, Sorin Chiriţă, a declarat că preţurile gazelor naturale „au explodat” în ultima perioadă, ajungând de la 60 lei/MWh în 2016, la 71 lei/MWh în aprilie 2017 şi la 90 lei/MWh în acest an. El a mai precizat că în momentul în care s-au demarat procedurile de liberalizare a preţului gazelor, PMB a transmis Guvernului o solicitare de amânare a acestui proces, insistând pentru plafonarea preţului la gaze naturale.

„Avem informaţia că în iarnă – pentru că suntem nevoiţi să importăm – preţul gazelor va depăşi 100 lei/MWh. La aceste preţuri se adaugă şi tariful de înmagazinare, de aproximativ 30%, tariful de transport şi tariful de distribuţie. Creşterea continuă a preţului la gaze naturale pune în imposibilitate administratorii judiciari şi administratorul special al ELCEN, dar şi al RADET, să semneze un nou contract de furnizare de gaze naturale, pentru că este imposibil de a semna un contract de furnizare care să ducă o companie de pe profit pe pierdere, in stare de insolvabilitate”, a spus el

Alexandru Burghiu, administrator special RADET, a declarat că peste 80% din reţeaua de 4.000 de kilometri de conducte şi-a depăşit durata de viaţă, aspect generat de lipsa de investiţii din ultimii 27 de ani.

„În luna mai au fost demarate primele lucrări de investiţii majore în reţea – vorbim de zona Aviaţiei, unde se vor folosi 13,5 kilometri, reprezentând 70% din totalul de ţeavă din depozitele RADET, ce nu era folosită, aspect relatat de presă în numeroase rânduri. (…) Un alt proiect foarte important, un contract ce urmează să fie semnat în perioada imediat următoare, este un contract între Primăria Capitalei şi Compania Municipală Energetica pentru schimbarea a 31 km de reţea primară”, a declarat el.

SURSA: Agerpres