Jurnaliștii germani vor să afle cum se manifestă sindromul care deja a făcut victime în SUA. Doctorul Christian Dohna-Schwake a aflat ceva despre acești copii, unii cu vârsta de până la 5 ani, alții cu vârsta de până la 17 ani, care sunt transferați la secția de terapie intensivă de la Spitalul Universitar din Essen.

Unii ajung cu febră mare și circulație instabilă. Mai știe și că, începând cu jumătatea lunii aprilie, numărul lor va crește.

Nu poate spune cu certitudine cine se va îmbolnăvi. Dar un lucru pare să fie de nezdruncinat: pacienții vor fi fost infectați anterior cu SARS-CoV-2. Iar cei care vor ajunge la spital în aprilie sunt cei care contractează coronavirusul acum.

Dohna-Schwake monitorizează îndeaproape al treilea val al pandemiei din Germania. De această dată, procnentul copiilor care contractă infecția este mai mare decât în ​​primul și al doilea val.

Cifrele cresc “foarte rapid” în rândul tinerilor sub 15 ani, a declarat Lothar Wieler, șeful Institutului Robert Koch, centrul german pentru controlul bolilor. Asta înseamnă mai mulți pacienți care suferă de Sindromul Pediatric Inflamator Multisistemic(PIMS).

Până în prezent, la Essen au fost tratate 19 cazuri de PIMS, un număr mai mare decât în ​​orice alt spital german. În urmă cu un an, această boală era necunoscută lumii medicale. Acum se știe că PIMS este o consecință tardivă rară a unei infecții cu coronavirus. „Am învățat multe”, spune Dohna-Schwake. „Și încă învățăm”.

Niciunul dintre pacienții cu PIMS nu a murit. Ar putea fi, parțial, pur și simplu noroc, deoarece unele dintre cazuri au fost destul de critice. „Starea unui copil de șase ani era „cu siguranță una care punea viața în pericol”, își amintește Dohna-Schwake.

Băiatul avea febră mare, ochii îi erau inflamați, corpul era acoperit de o erupție cutanată. Și, cel mai grav, avea dureri abdominale severe. I s-au administrat antibiotice, dar tratamentul nu a funcționat.

Nu au existat dovezi că băiatul a avut coronavirusul, dar asta nu înseamna nimic. „Adesea, infecția în sine trece neobservată”, spune Dohna-Schwake. Simptomele grave nu apar până când virusul nu a dispărut complet. Apoi, plămânii băiatului au început să colecteze și apă, iar saturația de oxigen din sânge a scăzut.

„A trebuit să-i inducem coma artificială pentru a-l putea ventila”, spune Dohna-Schwake. Starea sa a început să se îmbunătățească abia după ce i s-au administrat doze mari de cortizon. După patru sau cinci zile, medicii au reușit să scoată pacientul din comă.

Medicii știu abia acum că sindromul este rezultatul unui răspuns al sistemului imunitar neregulat care poate duce la procese inflamatorii în diferite organe și în vasele de sânge. PIMS pare să apară la aproximativ unul din o mie de copii care au fost infectați cu SARS-CoV-2 în Germania. Factorii care determină apariția unui focar sunt încă necunoscuți.

Când primele informații ale cazurilor de PIMS au venit din Marea Britanie și America, anul trecut, în aprilie, medicii germani au înțeles că și copiii pot fi afectați de efectele coronavirusului, deși simptomele arată mult diferit de COVID-19.

La acea vreme, PIMS nu avea încă un nume. A fost descrisă ca un nou tip de afecțiune inflamatorie, foarte asemănătoare cu o boală cunoscută sub numele de sindromul Kawasaki, identificată pentru prima dată în urmă cu aproximativ 50 de ani.

Deși copiii mici pot contracta PIMS, majoritatea pacienților au de obicei vârste între 7 și 10 ani. Dar și copiii de 13, 16 sau chiar cei de 20 de ani sunt uneori internați în spitale cu PIMS.

Simptomele PIMS și cele ale sindromului Kawasaki diferă, de asemenea. „Ceea ce este frapant este cât de des sunt implicate stomacul și intestinele în cazul PIMS”, spune Dohna-Schwake.

Un total de 238 de cazuri de PIMS au fost înregistrate în Dresda. Aparițiile urmează cursul curbei COVID-19, deși cu o întârziere de câteva săptămâni. Dosarele medicale reflectă diferite evoluții ale bolii, în funcție de organele afectate.

În fiecare al patrulea caz, inflamația se răspândește în sistemul nervos, ceea ce poate duce la convulsii. În fiecare al cincilea caz, rinichii sau ficatul sunt afectate.

Între timp, medicii primes știri alarmante din Statele Unite. Se pare că PIMS devine din ce în ce mai agresiv acolo, fără nicio explicație. Centrele pentru Controlul Bolilor din America (CDC) au raportat deja 33 de decese. „Fac schimb de informații cu un coleg din New York”, spune Dohna-Schwake, conform spiegel.de.

„Mi-a spus că aproape toți pacienții cu PIMS de acum au nevoie de terapie intensivă”. În urmă cu șase luni, rata era încă de doar 40%.

Registrul PIMS din Dresda arată că aproape jumătate dintre pacienți au fost externați sănătoși. Cu toate acestea, în aproape unul din 10 cazuri, copiii au rămas cu probleme pe termen lung. 15 dintre copii și adolescenți au suferit afecținuni ale inimii și vor trebui să fie monitorizați de medici pe termen lung.