George Simion propune reunirea Republicii Moldova cu România
Președintele AUR, George Simion, a readus în atenție ideea reunificării Republicii Moldova cu România, argumentând că această măsură ar fi „în concordanță cu istoria, identitatea națională și realitățile geopolitice”.
Declarația a fost făcută miercuri, la Palatul Parlamentului, în cadrul Academiei de vară „Mihai Viteazul”, organizată de Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni.
Republica Moldova, stat artificial
Simion a catalogat Republica Moldova drept un stat „artificial” incapabil să ofere cetățenilor săi securitate și prosperitate, susținând că reunirea cu România reprezintă soluția firească.
„Poziţia noastră, a AUR, (…) este că Republica Moldova este un stat artificial care nu poate asigura securitate şi bunăstare propriilor cetăţeni, iar soluţia normală, din punct de vedere istoric, identitar şi geopolitic, este ca acest stat artificial să îşi protejeze cetăţenii şi să aleagă soluţia corectă, coerentă, de reunire cu patria mamă”, a spus George Simion la Academia de vară „Mihai Viteazul” organizată la Palatul Parlamentului de Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni.
În aceeași ocazie, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a prezentat un proiect de lege pentru înființarea „Fondului Moldova”, menit să canalizeze investiții transparente din partea entităților românești către Republica Moldova.
George Simion și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă, subliniind lipsa unei contabilizări clare a ajutorului financiar oferit până acum de România.
„Nu există nicăieri o sumă a tuturor eforturilor financiare pe care le-a făcut România în legătură cu Republica Moldova.(…) Fondul ar fi o abordare transparentă”, a spus Peiu.
Intensificare a programelor educaționale dedicate românilor din afara granițelor
Academia de vară a fost moderată de Eugen Popescu, director al Centrului Român pentru Studii și Strategii din cadrul Fundației. Popescu a propus o intensificare a programelor educaționale dedicate românilor din afara granițelor și promovarea culturii românești prin studierea literaturii clasice. Potrivit acestuia, statul român ar trebui să susțină comunitățile românești din jurul frontierelor, prin școli, sprijin diplomatic și protejarea identității culturale, urmând modelul altor state europene, precum Ungaria sau Polonia.
„Toţi românii care au venit din jurul frontierelor şi Balcani au cerut implicarea mult mai puternică a statului român pentru a-i ajuta să îşi păstreze identitatea, adică pentru a le crea şcoli sau pentru a le apăra şcolile, (…) pentru a face demersuri diplomatice mai ferme faţă de statele în care aceşti români trăiesc, pentru că ei sunt supuşi unei presiuni asimilaţioniste extrem de puternice acolo. (…) Aşa fac alte state, deci noi nu inventăm roata. Ne uităm la Ungaria, la Polonia, ne uităm la state care îşi manifestă cu putere identitatea atât în concertul european, în Uniunea Europeană, dar şi în ceea ce priveşte apărarea minorităţilor pe care aceste state le au. Deci ei o fac tocmai apărând limba respectivă, apărând identitatea şi apărând cultura”, a afirmat Eugen Popescu, preşedinte executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni.
Într-o comparație cu unificarea Germaniei, Popescu a subliniat că reunirea ar trebui să devină o politică de stat, nu doar o inițiativă de partid. El a evidențiat diferențele de tratament între minoritățile de pe teritoriul României și românii din afara granițelor, accentuând nevoia de echitate în subvenții și protecția culturii și educației.
Academia de vară „Mihai Viteazul” se desfășoară pe parcursul a două zile și reunește reprezentanți ai comunităților românești din Republica Moldova, Serbia, Valea Timocului, Voivodina, Bulgaria, Albania și Ucraina, fie în format fizic, fie online. Evenimentul are ca obiectiv consolidarea legăturilor cu românii de pretutindeni și promovarea identității naționale.
„Reunirea cu Republica Moldova nu este o chestiune care ţine de un partid sau un altul, ţine de o politică de stat. Aţi văzut exemplul Germaniei, unde unirea a fost o politică de stat a Germaniei Federale. Acelaşi lucru trebuie făcut şi în România. Vedeţi bine că, de exemplu, tot ceea ce înseamnă subvenţii pentru aceşti români din comunităţile istorice trebuie cumva să fie egale cu subvenţiile pe care statul român le dă minorităţilor naţionale pe care le are aici pe teritoriul său. (…) Noi dăm dreptul minorităţilor care sunt pe teritoriul statului nostru şi bani şi reprezentare parlamentară şi apărarea culturii lor, şi şcoli, dar, în schimb, pentru minorităţile româneşti corespunzătoare statelor respective nu există niciun drept, unele din ele nefiind nici măcar recunoscute ca minoritate naţională”, a adăugat preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni.
