Simbolul industriei românești, vândut la fier vechi. Fabrica de renume internațional se transformă în ruine

Simbolul industriei românești, vândut la fier vechi. Fabrica de renume internațional se transformă în ruine

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 3 martie 2025, 18:49

Fabrica de zahăr Bod, una dintre cele mai vechi unități de procesare a sfeclei din România, urmează să fie dezafectată și vândută la fier vechi. Reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta susțin că terenul va fi folosit pentru proiecte imobiliare, iar această decizie este un nou exemplu de distrugere a industriei naționale sub privirile autorităților.

Industria zahărului din România continuă să se destrame, iar un nou exemplu este fabrica de zahăr Bod din județul Brașov. Una dintre cele mai vechi unități de procesare a sfeclei din țară va fi demolată, iar terenul pe care se află va fi transformat în proiecte imobiliare.

Sindicatele din industria alimentară acuză autoritățile de nepăsare și susțin că această afacere a fost, de la început, un plan imobiliar bine mascat. Între timp, România mai are doar două fabrici de zahăr funcționale, iar dependența de importuri crește alarmant.

Fabrica de zahăr din Bod, sacrificată pentru un proiect imobiliar

Fabrica de zahăr Bod, situată în județul Brașov, avea o tradiție îndelungată în procesarea sfeclei de zahăr, mai ales într-o regiune cu o agricultură favorabilă acestei culturi. În prezent, unitatea industrială este închisă de mai mulți ani și urmează să fie demolată.

„Închisă de mai mulți ani, fabrica de zahăr de la Bod, din județul Brașov, una dintre cele mai vechi din România, cu o tradiție în procesarea zahărului din sfeclă, situată într-o zonă în care cultura de sfeclă domină, va deveni amintire. Probabil că urmează să fie tăiată și vândută la fier vechi, iar terenul va căpăta o destinație imobiliară.

Este un nou jaf de manual petrecut sub ochii autorităților statului român și cu complicitatea acestora. În timp ce Guvernul ne tot vorbește în ultimul timp despre planul său măreț de reindustrializare a țării, fabricile continuă să dispară”, transmit sindicaliștii printr-un comunicat oficial.

Potrivit acestora, adevăratul motiv al achiziției fabricii nu a fost reluarea producției de zahăr, ci exploatarea potențialului imobiliar al terenului.

zahar bod
SURSA FOTO: Facebook, Bod

În anul 2022, antreprenoarea Mihaela Neagu a cumpărat fabrica prin intermediul firmei Best Achiziții SRL.

„În 2022, când s-a perfectat această afacere am avertizat pe ministrul Agriculturii de la acea vreme că fabrica nu se va mai deschide și că scopul real este achiziționarea terenului în scopuri imobiliare.

Sindalimenta a solicitat ministrului să ceară garanții noului „investitor”, care trebuia să continue producția de zahăr din sfeclă de zahăr la Bod și să păstreze locurile de muncă. Complicitatea sau prostia instituțiilor statului este evidentă, pentru că aceste garanții nu au fost cerute, ignorându-se solicitarea Sindalimenta fără a se da justificarea de ce statul abandonează un activ așa de valoros, dintr-un sector alimentar strategic.

Astăzi, numai din tăierea acestei fabrici „noua investitoare” își va recupera banii dați pe fabrică”, subliniază sindicaliștii.

Zahăr importat și vândut sub eticheta fabricii

Un alt aspect care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale ale investitoarei este modul în care a operat fabrica în ultimii ani. În loc să reia producția de zahăr din sfeclă, Mihaela Neagu ar fi apelat la importuri, inducând în eroare consumatorii.

Mihaela Neagu
SURSA FOTO: Facebook, Mihaela Neagu

„Deși a promis în multe declarații că va relua producția de zahăr, pentru a-și onora promisiunea, în realitate, d-na Mihaela Neagu a apelat la o escrocherie. Ea a importat zahăr din Ucraina și l-a ambalat la Bod în pungi cu eticheta fabricii, inducând în eroare și consumatorii.

Înșelătoria a fost dezvăluită tot de Sindalimenta, care a arătat că fabrica este abandonată și nu avea cum să producă zahăr. Din păcate, nici de această dată instituțiile statului abilitate nu au reacționat, escrocheria continuând mascat”, se precizează în comunicat.

Industria zahărului în România, pe cale de dispariție

În 1990, România avea 33 de fabrici de zahăr funcționale, dar în prezent au mai rămas doar două. Sindicaliștii avertizează că și acestea riscă să își închidă porțile, având în vedere condițiile economice și lipsa sprijinului din partea autorităților.

„Vorbim despre fabrica de la Roman, deținută de grupul austriac Agrana (austriecii au închis deja producția unei fabrici la Buzău în vara lui 2024) și fabrica de la Luduș, deținută de d-na Mihaela Neagu. Cel mai probabil că într-un timp relativ scurt și aceste două unități se vor închide pentru că astăzi statul a avut grijă să transforme cultura sfeclei de zahăr în una nerentabilă.

Fermierii sunt penalizați dacă oferă sfeclă cu conținut de zahăr sub 16% și pierd subvenția dacă realizează sub 26 de tone de sfeclă la hectar, în condițiile în care vorbim despre niște ani extrem de secetoși, iar lipsa culturilor irigate și-a pus amprenta. În aceste condiții, nici nu este de mirare că suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au redus de la un an la altul. Cu toate acestea, investitoarea ne vorbește despre încheierea unor contracte cu fermierii de sfeclă din zona Bod, numai că numărul acestora și al suprafețelor cultivate a scăzut dramatic”, susțin reprezentanții Sindalimenta.

Agricultura românească, sacrificată în favoarea dezvoltării imobiliare

Problemele cu care se confruntă industria zahărului nu sunt singulare. În ultimele două decenii, o serie de decizii guvernamentale au facilitat trecerea terenurilor agricole în intravilan, afectând astfel producția agricolă.

„Și așa, în toată zona Bodului au dispărut suprafețe uriașe cultivate cu sfeclă, apărând în locul lor case, blocuri, spre bucuria și interesul primarilor. Atragem atenția că nepăsarea și dezinteresul față de fermierii români pot conduce la o criză mare în ceea ce privește materia primă necesară industriei alimentare românești, așa cum astăzi am ajuns să importăm 80% din carnea de porc, sau să cultivăm 10% din suprafețele cultivate cu roșii, ardei, castraveți, usturoi etc. în urmă cu 15 ani.

Absența unor programe de dezvoltare a agriculturii românești pe termen mediu și lung nu face altceva decât să transforme această țară dintr-o țară cu un potențial agricol uriaș, într-o țară importatoare atât de materie primă, cât și de alimente. Dezinteresul politicienilor față de fermierul român a condus ca astăzi, pe rafturile magazinelor, să avem 70% produse alimentare din import”, avertizează Sindalimenta.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.