Fondurile speciale inseamna taxe noi, deci bani. Acum, in Romania sunt 27 de fonduri speciale, iar Parlamentul il moseste pe cel cu numarul 28, caruia ii rezerva un pot gras.
Se va numi Fondul national de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale si va incasa contributiile obligatorii ale tuturor angajatorilor, liber-profesionistilor si somerilor. Contributiile nu sunt deloc mici: firmele angajatoare vor plati Fondului intre 0,5 si 4% din fondul brut de salarii, in functie de cat de riscanta este activitatea angajatilor; liber-profesionistii vor vira Fondului intre 0,5 si 1% din venitul lunar asigurat, iar somerilor li se va retine 1% din ajutorul de somaj. Asa au stabilit, in cursul saptamanii trecute, senatorii. Pana sa devina lege, textul adoptat de Senat va intra la Comisia de mediere, unde s-ar mai putea schimba unele prevederi.

Intentia autoritatilor este buna: daca un angajat sufera un accident de munca sau contracteaza o boala profesionala, el sau mostenitorii sai (in cazul decesului) va primi o suma de bani drept despagubire. Cu alte cuvinte, accidentatul sau bolnavul nu va mai trebui sa astepte gesturi de mila din partea patronului, a sindicatului sau a statului, asa cum s-a intamplat in cazul accidentelor de la Santierul Naval Constanta si de la mina Vulcan.
Drumul spre iad este pavat cu bune intentii este un proverb care se potriveste foarte bine demersului de infiintare a Fondului national de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale. Senatorii au hotarat ca Fondul va fi subordonat Guvernului. Apare, astfel, o noua institutie controlata de stat, care gestioneaza mii de miliarde de lei. Specialistii confederatiei sindicale Cartel Alfa au calculat ca la o contributie medie de 2% aplicata la fondul total de salarii, angajatorii ar plati, in primul an, aproximativ 5.000 de miliarde de lei, suma in care sunt incluse si cheltuielile de infiintare a Fondului.

Nu este necesar un efort de imaginatie deosebit pentru a ne inchipui ce se va intampla in momentul in care statul va administra acesti bani. Nu trebuie decat sa ne aducem aminte de felul in care functioneaza sistemul public de pensii sau Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Se stie cati bani colecteaza CNAS din contributiile obligatorii de sanatate si se mai stie ca in spital trebuie sa te duci cu pilulele proprii, pentru ca furnizorii de medicamente nu mai vor sa livreze produse pe gratis spitalelor. In ce buzunare ajung banii contribuabililor la sistemul de asigurari de sanatate inca nu se stie cu claritate. Limpede este doar faptul ca angajatii si angajatorii platesc, dar serviciile medicale sunt o sursa de stres pentru contribuabil. Cat priveste sistemul public de pensii, perversiunile la care a fost supus de-a lungul ultimilor 11 ani l-au adus in pragul colapsului, nu o data autoritatile afirmand ca Romania se afla la un pas de a nu-si mai putea onora obligatiile de plata catre pensionari.

In ciuda acestor experiente nefericite, senatorii vor sa cloneze masina de tocat banii si nervii contribuabililor. Ca pe piata romaneasca exista suficient de multe companii de asigurari serioase si puternice care pot oferi polite de asigurare de accidente de munca si boli profesionale nici nu mai conteaza, atunci cand statul este hotarat sa-si faca mana grebla si sa incaseze integral potul. La urma urmei, banii vorbesc si, daca pentru strangerea lor este nevoie de un abuz al statului, putem fi siguri ca abuzul va fi facut fara prea multe rezerve.