Una dintre concluziile ultimului Eurobarometru realizat de Comisia Europeana in tarile candidate este clara: cei care ne agreeaza in cea mai mica masura ca viitori membrii ai Uniunii Europeane sunt vecinii nostri de la vest. Turcia, a carei candidatura face doar obiectul unor discutii de principiu, sta mai bine in preferintele ungurilor, 70% dintre ei ii agreeaza pe turci. Fanii Romaniei sunt mai putini cu trei procente. Avem cea mai proasta pozitie in topul simpatiilor maghiarilor. Asadar, cererea pe care diplomatia maghiara a adresat-o saptamana trecuta comisarului pentru extindere nu este surprinzatoare. Gunter Verheugen a fost solicitat sa sprijine Ungaria sa capete un scaunel la masa tratativelor de aderare dintre Romania, Bulgaria si cele 15 state membre ale Uniunii Europene. Motivul, invocat de ministrul pentru Afaceri Europene in guvernul de la Budapesta, tine de geografie. ,,Din cauza pozitiei sale geografice, Ungaria este direct afectata de orice problema dezbatuta de Uniunea Europeana si Romania,,, spune Endre Juhasz. Asadar, ungurii cer rapoarte complete asupra stadiului negocierilor cu Romania si dreptul de a-si exprima opinia. Ceea ce intereseaza in mod deosebit sunt, conform declaratiilor oficialilor maghiari, capitolele referitoare la libera circulatie a persoanelor si marfurilor, afaceri interne si justitie, toate in curs de negociere. Bineinteles, in joc sunt si sume mari de bani. Deocamdata, Ungaria si Polonia asigura granita estica a Uniunii, pozitie ce aduce fonduri importante destinate securizarii frontierelor. Extinderea Uniunii impinge granita spre Romania si Bulgaria. O data cu aceasta este ,,impins,, in aceeasi directie si grosul fondurilor europene. Ar fi in premiera absoluta ca un stat candidat, semnatar al Tratatului de Aderare, dar inca nemembru, sa fie consultat de pe aceleasi pozitii cu statele membre. Cu atat mai mult cu cat a semnat o declaratie (One Europe la Consiliul European de la Copenhaga din 2002) prin care este de acord ca negocierile cu Romania si Bulgaria sa continue pe baza principiilor valabile si in cazul sau, printre aceste principii numarandu-se inclusiv formula echipei reprezentative a UE, respectiv cele 15 state actuale membre.
Ar putea totusi Ungaria fi exceptia de la regula si daca da, cat de departe s-ar putea ajunge? ,,Doar actualele state membre pot decide daca Ungaria sau alte state candidate care vor adera in 2004 vor fi incluse, intr-un fel sau altul, in negocierile de aderare ale Romaniei si Bulgariei. Daca statele membre doresc sa ofere Ungariei un tip de exceptionalism, decizia apartine Uniunii Europene,,, afirma negociatorul – sef al Romaniei, ministrul delegat Vasile Puscas. Nu trebuie ignorat insa un aspect: nu numai Ungaria are interese in procesul extinderii, ci si Romania. In ceea ce priveste puterea de actiune a Ungariei, in ipoteza ca cererea sa este acceptata, cea mai neagra perspectiva ar fi intarzierea aderarii. Spre exemplu, ar putea cere redeschiderea unor capitole de negociere temporar inchise, invocand necesitatea protejarii propriilor interese. Sau ar tergiversa inchiderea altora. Sau, intr-o situatie extrema, ar putea refuza sa ratifice tratatul de aderare al Romaniei (ratificarea trebuie facuta de fiecare stat membru in parte). Sunt scenarii putin probabile in realitate, dar totusi merita trecute in revista.
Mai greu s-ar putea sa-i pice Bulgariei pretentia guvernului de la Budapesta. O urmareste ghinionul de a fi nimerit in acelasi val al extinderii cu noi. Ar putea fi o interpretare a rezultatului aceluiasi sondaj de opinie. Eurobarometrul sugereaza ca nu ei sunt spinul extinderii din talpa Budapestei: 82% dintre unguri le sprijina candidatura.

Romanii si maghiarii au deopotriva temeri legate de extinderea uniunii europene

· Cu mai putini someri (5,7% rata somajului) si lefuri mai mari (salariul mediu brut 519 euro), ungurii sunt mai satisfacuti de viata decat romanii (somaj 10,4%, salariu mediu brut lunar 171 euro).

· ,,Idolii,, ne sunt diferiti. Romanii cred in biserica si armata, maghiarii in Uniunea Europeana si tarile membre.

· Cetatenii de rand, maghiari si romani, se tem de boli si de crima organizata.

· Extinderea Uniunii Europene trezeste temeri comune.

ROMANII

38% sunt satisfacuti de viata pe care o duc

Cred in:     – biserica 80%
        – armata 76%
        – UE 60%

Se tem mai ales de:
– boli 79%
– terorism international 69%
– crima organizata 69%
– cresterea crimei organizate 46%
– costuri mari ale aderarii 40%

MAGHIARII

56% sunt satisfacuti de viata pe care o duc

Cred in:    – UE 63%
        – statele europene 63%
        – politie 52%

Se tem mai ales de:
– accidente nucleare 78%
– crima organizata 76%
– boli 75%
– saracirea fermierilor 66%
– costuri mari ale aderarii 62%