"Un lucru e cert: sigure nu sunt (maşinile inteligente conectate la Internet, n.r.). Vestea bună e că atacatorii nu şi-au concentrat încă atenţia asupra lor, aşa că mai este timp să se îndrepte lucrurile. Din punctul meu de vedere, e nevoie ca discuţia despre securitatea maşinilor conectate să pornească de aici: elementele de siguranţă ale maşinii nu ar trebui să fie conectate la Internet: de exemplu, frânarea sau pornirea motorului. Partea de ştiri şi divertisment ar trebui să fie separată de acestea. Recent, compania noastră a făcut public un studiu rezultat în urma examinării a şapte aplicaţii de control de la distanţă al maşinii, produse de firme cunoscute. Toate aveau o serie de probleme de securitate, printre care lipsa unui cod de verificare a integrităţii sau păstrarea parolelor şi a datelor de logare necriptate. În plus, era absentă orice protecţie împotriva aplicării unor tehnici de reverse engineering asupra aplicaţiei – pe scurt, pornind de la produsul final, cineva potenţial rău intenţionat poate să vadă exact cum funcţionează aplicaţia şi să profite de o vulnerabilitate găsită. Ca şi în cazul dispozitivelor IoT, producătorii trebuie să integreze securitatea încă din faza de proiectare a unui model, pentru că lucrurile să nu scape de sub control, în câţiva ani", a explicat, pentru AGERPRES, Ştefan Tănase, senior security researcher Kaspersky Lab. 

Pe de altă parte, referitor la tehnologia Blockchain, expertul consideră că aceasta are potenţial de a revoluţiona şi alte zone, în afara celei de plăţi digitale. 

"Apariţia monedei Bitcoin a fost, fără îndoială, un punct de cotitură pentru plăţile digitale şi pentru ideea de moneda virtuală. Ceea ce mulţi nu realizează, totuşi, este că, atunci când vorbim despre monede virtuale ca Bitcoin sau Monero, adevărata inovaţie nu constă în moneda digitală per se, ci mai degrabă în tehnologia care face posibilă toată povestea – tehnologia Blockchain. Dar tehnologia Blockchain are potenţialul de a revoluţiona şi alte zone, în afară celei de plăţi digitale. Această tehnologie este atât de puternică pentru că permite unei reţele distribuite (peer-to-peer) să stocheze o bază de date publică (toate tranzacţiile cu Bitcoin, spre exemplu), asigurând integritatea completă a datelor prin criptografie, fără a fi nevoie de o autoritate centrală. Dacă va fi adoptată pe scară largă, această tehnologie va permite atingerea unui nivel de transparenţă nemaiîntâlnit până acum, atât în zona privată (domeniul financiar-bancar, de exemplu), cât mai ales în zona de administraţie publică", a precizat Tănase. 

Acesta a adăugat că, la momentul actual, moneda Bitcoin, cel mai popular proiect bazat pe tehnologie de tip Blockchain, a ajuns la o capitalizare de piaţă de 20 de miliarde de dolari, pe fondul creşterii tot mai accentuate a popularităţii plăţilor digitale descentralizate. 

Recent, specialiştii de la Cisco au susţinut că tehnologia Blockchain reprezintă una dintre cele mai importante concepte care vor marca următorii patru ani. 

Tehnologia Blockchain a început să fie însuşită de anumite instituţii bancare la nivel global. Astfel, în octombrie 2016, băncile Commonwealth Bank of Australia şi Wells Fargo & Co au anunţat utilizarea, în premieră, a tehnologiei Blockchain pentru reglarea unei operaţiuni de comerţ internaţional privind livrarea de bumbac din SUA către China, potrivit Reuters. 

Pe de altă parte, Consiliul de Administraţie al Rezervei Federale "recunoaşte potenţialul tehnologiei Blockchain pentru a transforma modul în care participanţii de pe piaţă transferă, stochează şi menţin datele cu privire la activele digitale", iar guvernatorul instituţiei, Lael Brainard, afirma că "aceasta ar putea reprezenta cea mai semnificativă evoluţie din ultimii ani pentru sectorul bancar". 

În cursul anului trecut, băncile centrale din Marea Britanie şi Canada s-au alăturat instituţiei similare din Singapore anunţând că studiază o posibilă utilizare a tehnologiei Blockchain, dar au subliniat că o versiune digitală a monedelor naţionale este o chestiune pe termen lung. În acest sens, Banca Angliei a dezvoltat o versiune a tehnologiei Blockchain care va fi utilizată în următoarea sa generaţie de echipamente de decontare. 

La ora actuală, un consorţiu denumit R3, care reuneşte peste 70 dintre cele mai mari bănci internaţionale, încearcă să promoveze utilizarea tehnologiei Blockchain în sectorul bancar. Unul dintre avantajele tehnologiei este că elimină oamenii din procesul de tranzacţionare, iar avantajul este deosebit de atractiv pentru comerţul internaţional care, în mod normal, implică o succesiune de plăţi executate în fusuri orare diferite. 

În România, Banca Naţională a subliniat faptul că nu crede foarte mult în bitcoin şi că nu are vreo iniţiativă pentru a adopta tehnologia Blockchain, deoarece nu o digeră foarte bine. 

'Tehnologia de bitcoin se suprapune, practic, cu moneda virtuală. Noi, ca bancă centrală, nu credem foarte mult în bitcoin, pentru că nu e ceva palpabil. Personal, văd o suprapunere între tehnologia Blockchain şi moneda virtuală în sine. Alţii spun că e bine să luăm tehnologia şi o utilizăm la ce? Banca Centrală Europeană are şi ea reţineri, în sensul în care a spus 'Ok, dar împingeţi-o puţin către partea de autorităţi care se ocupă cu combaterea spălării banilor în combaterea finanţării terorismului'. Adică, mesajul e: 'Lăsaţi băncile centrale să meargă pe modelele pe care le cunosc şi pe care le pot controla permanent'. În momentul de faţă, nu avem vreo iniţiativă la nivelul băncii centrale de a adopta aceste tehnologii, pentru că nu le digerăm foarte bine. O să vedem, mai aşteptăm. Discuţii se poartă pe această temă', a afirmat, recent, Ruxandra Avram, şef compartiment Reglementare şi Monitorizare a Sistemelor de Plăţi şi Sistemelor de Decontare din Banca Naţională a României (BNR). 

Tehnologia Blockchain utilizează criptografia pentru a crea un registru digital de date în care sunt incluse tranzacţiile utilizatorilor. Practic, este vorba despre un sistem prin care toate tranzacţiile sunt arhivate şi autentificate în mod public, fără să mai fie nevoie de un singur deţinător al informaţiei, după cum explică specialiştii în domeniu. 

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: