Peste 20 de hoteluri îşi deschid anul acesta porţile. Nu numai turiştilor, ci şi unui număr de circa zece mii de angajaţi, de la portari la directori generali.
„Remarc destul de des nepotriviri între informaţiile din CV şi realitate, dar şi lipsa de răbdare a tinerilor care vor să ardă cât mai rapid etapele în carieră şi să ajungă în poziţii manageriale“, se plânge Simona Drăgulescu, responsabilă cu comunicarea a lanţului hotelier Continental, de neseriozitatea angajaţilor cu care a avut de-a face până acum.
Nemulţumirile de acest tip sunt o constantă printre managerii din companiile româneşti, aflate într-un permanent deficit de personal. Ele devin însă acute în cazul unui plan de recrutare cum este cel al lanţului Continental, care a prevăzut, doar pentru 2008, angajarea a circa o mie de persoane. Grupul reprezintă unul dintre principalii angajatori din turism, urmând să inaugureze nouă hoteluri în acest an. Alte unităţi care au nevoie acută de personal sunt Grand Rin Hotel, cel mai mare hotel din România, şi Radisson SAS, cel mai mare hotel pe segmentul de cinci stele. Potrivit lui Mihai Râjniţă, secretarul general al Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), numai aceste două hoteluri trebuie să angajeze minimum 900, respectiv 500 de persoane.
Salariile pentru poziţii cheie, între 1.000 şi 5.000 de euro
Un raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) arată că circa 10.000 de români se vor angaja în 2008 în industria de profil. Deşi impresionantă, cifra este justificată de un cumul de factori, printre care deschiderea a peste 20 de unităţi hoteliere la nivel naţional şi instabilitatea crescută a angajaţilor la locul de muncă (fluctuaţia de personal atingând 30-35%).
„La deficitul de forţă de muncă actual, cifra nu mă surprinde“, spune Mihai Râjniţă. „Oamenii pleacă în continuare în străinătate, pentru că, oricât de mult le-ai mări salariile aici, nu or să obţină ce li se oferă dincolo“, adaugă el. Potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, în sectorul „hoteluri şi restaurante“, în 2007, angajaţii au avut parte de o mărire a salariului mediu brut de circa 20% faţă de anul precedent. Ţinând cont, însă, că este vorba de o creştere de la 711 lei la 866 lei, este de înţeles de ce, în continuare, industria turistică nu reuşeşte să devină atrăgătoare. De altfel, este o regulă ca angajaţii de pe poziţii inferioare să aibă trecut pe cartea de muncă doar salariul minim pe economie. Cei din jumătatea de sus a ierarhiei nu au însă motive de nemulţumire. De pildă, salariul unui recepţioner cu experienţă este de circa 1.000-1.200 de euro, iar al unui manager de hotel de peste trei stele este cuprins între 2.500 şi 5.000 de euro, putând ajunge chiar la 8.000 de euro, în cazul expaţilor.
Turismul ca ultimă soluţie
„Potrivit unui raport pe care l-am realizat la comanda guvernului României în prima jumătate a anului 2006, am observat că, pentru tineri, industria turistică din România este văzută ca o soluţie de avarie când vine vorba de alegerea unei cariere, fapt ce indică, evident, nivelul scăzut de salarizare din domeniu“, precizează Louise Oram, directoarea departamentului de PR al WTTC. „Soluţia ar fi ca salariile să devină comparabile cu cele din alte domenii, astfel încât, atunci când decid să intre în această industrie, oamenii să simtă că nu se sacrifică, ci că au anumite beneficii“, continuă ea.
Un alt punct fierbinte al pieţei îl reprezintă nevoia de training. „Mi se pare esenţial să fie stabilite facilităţi de training în colaborare cu mediul privat. În acest fel, personalul s-ar plia mult mai bine pe nevoile din industrie, iar absolvenţii ar avea, încă de la finalul studiilor universitare, aptitudinile necesare“, atrage atenţia Louise Oram.
Paşi pentru ameliorarea situaţiei s-au făcut. Ana Hotels alocă pentru traininguri un buget anual de 45.000 de euro. Având în vedere ritmul de expansiune a reţelei şi numărul mult mai mare de angajaţi începători, lanţul Continental a pus deoparte 300.000 de euro numai pentru cursurile de pregătire profesională.
Ţinând cont de actuala criză de personal din turism, considerată a doua cea mai acută după cea din construcţii, rămâne de văzut dacă măsurile luate, cu paşi mărunţi, de angajatorii din branşă, îi vor convinge pe candidaţi că nu mai au de-a face cu un domeniu în care nu este nevoie de nici o calificare, iar banii se dau la negru.
«Şi hotelierii greşesc, deschizând unităţi fără să se gândească la nevoia de personal.»
Mihai Râjniţă, secretar general FIHR
Multi, dar nu destui
295.000 de angajaţi activează, în momentul de faţă, în industria turistică din România. Dacă sunt incluse şi domeniile anexe (restaurante, transport etc.), cifra trece de jumătate de milion.
Print şi cersetor
Din perspectiva dezvoltării în următorii zece ani, România ocupă, în raportul WTTC, locul şapte la nivel mondial. Pe de altă parte, din cele 167 de state incluse în studiu, ne clasăm pe poziţia 58, în ceea ce priveşte veniturile obţinute din turism. Mai rău, din perspectiva contribuţiei acestei industrii la produsul intern brut, de opt miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB, România se situează pe locul 157.
Turism pe măsura ţării
În 2007, industria turistică a creat peste 231 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial. China este responsabilă de aproape o treime dintre acestea, motiv pentru care a devenit cea de-a patra piaţă turistică din lume, fiind depăşită doar de Statele Unite, Japonia şi Germania. Potrivit WTTC, cu o creştere anuală estimată la circa zece procente, China va ocupa, în 2017, locul secund în acest clasament.
UE: mai bine nu se poate
În spaţiul comunitar european, activităţile turistice au generat, anul trecut, peste zece procente din produsul intern brut total al statelor membre şi au angrenat 26 de milioane de angajaţi. Potrivit previziunilor WTTC, până în 2017, industria de profil va creşte cu o medie anuală de 3,1%. Cifra clasează UE pe ultimul loc în clasamentul regiunilor cu potenţial de creştere în următorul deceniu, în ciuda faptului că, în momentul de faţă, ocupă prima poziţie, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al contribuţiei veniturilor obţinute din turism la produsul intern brut.
