Serviciul secret german a spionat ani la rând avionul prezidențial al SUA. Convorbirile erau interceptate în secret, fără autorizare oficială
SURSA FOTO: Dreamstime - SUA
Serviciul german de informații externe, BND, a desfășurat timp de mai mulți ani o operațiune de supraveghere care l-a vizat pe fostul președinte american Barack Obama, interceptând convorbirile sale telefonice purtate la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One.
Informațiile reies dintr-o investigație realizată de Die Zeit și sunt cu atât mai sensibile cu cât, în 2013, cancelarul Angela Merkel criticase public Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) pentru faptul că îi interceptase telefonul mobil, afirmând că spionajul între prieteni nu este acceptabil.
Cum a reușit BND să intercepteze comunicațiile lui Barack Obama
Operațiunea BND a fost întreruptă în 2014, când Cancelaria a decis oprirea supravegherii aeronavei prezidențiale americane. Totuși, Angela Merkel nu ar fi fost informată despre existența acestei operațiuni și, potrivit informațiilor disponibile, este foarte probabil că nu ar fi autorizat-o dacă ar fi avut cunoștință de ea.
BND a reușit să intercepteze comunicațiile lui Barack Obama deoarece sistemul de criptare utilizat pe Air Force One prezenta vulnerabilități care puteau fi exploatate. Conform unor surse din interior citate de Die Zeit, tehnicienii de pe aeronava guvernamentală americană foloseau aproximativ o duzină de frecvențe pentru convorbirile telefonice ale președintelui, frecvențe cunoscute de BND și monitorizate în mod regulat, deși nu permanent. Serviciul de informații era pe deplin conștient de caracterul extrem de sensibil al operațiunii, mai ales în condițiile în care Statele Unite nu făceau parte din profilul oficial de misiune care stabilește ce state pot fi supuse supravegherii de către BND.

Transcrierile convorbirilor lui Obama erau păstrate într-un dosar special
Transcrierile convorbirilor lui Obama erau păstrate într-un dosar special, într-un singur exemplar, care circula doar într-un cerc restrâns de persoane atent selectate din conducerea serviciului de informații. Acest cerc includea președintele BND, vicepreședinții și șeful departamentului responsabil. După ce erau citite, transcrierile trebuiau distruse, iar concluziile extrase erau integrate în evaluări generale privind pozițiile Statelor Unite, care erau ulterior transmise Cancelariei.
În 2014, Süddeutsche Zeitung relatase că fostul secretar de stat Hillary Clinton fusese, de asemenea, monitorizată. Ca urmare a acestor dezvăluiri, șeful Cancelariei de la acea vreme, Peter Altmaier, a ordonat încetarea acestei practici, fără a ști însă că însuși președintele american fusese o țintă a supravegherii BND. De atunci, serviciul german nu a mai monitorizat aeronava prezidențială a Statelor Unite. Operațiunea care l-a vizat pe Barack Obama s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, însă nu este clar când a început și nici dacă predecesorul său, George W. Bush, a fost la rândul său supravegheat.
BND nu a solicitat nicio autorizare pentru supravegherea lui Obama
Potrivit informațiilor Die Zeit, BND nu a solicitat nicio autorizare pentru supravegherea lui Obama. De asemenea, nu este clar dacă și în ce măsură anumiți angajați ai Cancelariei aveau cunoștință de această operațiune. Potrivit publicației menționate, Angela Merkel nu a fost informată.
În toamna anului 2013, după ce Der Spiegel a dezvăluit că NSA îi interceptase telefonul timp de ani de zile, cancelarul declarase public că supravegherea între state prietene este inacceptabilă. În discuții private, ea comparase practicile de acest tip cu cele ale Stasi și sugerase că statele pot ajunge să se prăbușească din cauza unei paranoii generate de supraveghere excesivă. Nici biroul Angelei Merkel, nici BND nu au oferit comentarii ca răspuns solicitărilor adresate de Die Zeit.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





