Gelu Diaconu mai spune că, în 2015, va fi un desant asupra companiilor mijlocii, mici și PFA și explică de ce vrea ANAF să vadă conturile bancare.

Capital: Evaziunea fiscală este estimată la circa 100 miliarde lei într-un raport al Consiliului Fiscal. Opinia generală este că fenomenul a atins cote alarmante. Ce a întreprins ANAF împotriva evaziunii, în ultimul an?

Gelu Ştefan Diaconu: Nu vreau să polemizez cu experţii Consiliului Fiscal, pentru că nu cunosc îndeaproape metodologia lor, dar am constatat că, în multe dintre concluziile lor, există o abordare teoretizantă, de multe ori partizană. Am îndoieli asupra sumei de 100 miliarde lei apreciată ca fiind evaziune fiscală, plecând de la următoare situaţie: totalul veniturilor colectate de ANAF este undeva la 185 miliarde lei, care au ca sursă peste 75% zona contribuabililor mari şi mijlocii. Aceştia au activitatea fiscalizată la un nivel mai mult decât acceptabil, aşa că nu pot crede că evaziunea are un nivel atât de ridicat la nivelul contribuabililor mici, al persoanelor fizice.

Singurul element cert este că atât pe total, cât şi pe sectoarele enumerate de Consiliul Fiscal (industria alimentară, produse accizabile, agricultură – n.red.) nivelul evaziunii în România este cu mult peste media europeană, dacă ne raportăm la statele cu tradiţie în combaterea fenomenului.

Capital: De ce există acest decalaj faţă de media europeană?

G.Ş.D.: Vă enumăr câteva cauze. În primul rând, este vorba de incapacitatea adiministrativă a ANAF, apoi, de cultura fiscală pentru că cetăţenii încă nu obişnuiesc să ceară bon fiscal, precum şi de cadrul legal permisiv care a generat nerecuperarea unui volum imens de creanţe bugetare în proceduri de insolvenţă simulate, după cum le numesc eu.

citiți și: Cum vindecăm EVAZIUNEA, cancerul economiei?

citiți și: Banii din industria alcoolului, diluați de taxe

Combaterea muncii la negru va fi extinsă în toată țara

Capital: În aceste condiţii, ce vă propuneţi să faceți?

G.Ş.D.: Întregul proces de reconstrucţie a ANAF este pentru combaterea evaziunii fiscale, având ca element esenţial înfiinţarea DGAF, care a ajuns acum la 80% din capacitatea proiectată pentru controlul operativ.

Am disponibilizat un volum important de resurse umane în zona activităţii de inspecţie fiscală pentru atragerea de venituri suplimentare în cadrul inspecţiilor generale sau parţiale şi am redus drastic inspecţiile în rambursările de TVA. Astăzi, practic, cu foarte puţine excepţii, reuşim ca termenul de rambursare să fie de maximum 45 de zile. Pe de altă parte, peste 50% din capacitatea de control, mai puţin în Bucureşti, o alocăm inspecţiilor generale. O altă măsură a fost targetarea unor domenii cu risc mare de evaziune, cum ar fi combaterea muncii la negru. Am avut un proiect-pilot în regiunea Ploieşti şi Braşov, pe care îl extindem în toată ţara de la 1 ianuarie. Până acum, am avut rezultate mai mult decât încurajatoare în domeniile cu risc pe care le-am verificat, de exemplu, construcţii, service-uri auto, clinici medicale şi farmacii, agenţii de muncă temporară.

Conturile bancare: Situațiile excepționale cer măsuri excepționale

Capital: Guvernul a aprobat o serie de măsuri pentru combaterea evaziunii. Una dintre ele privind informaţiile despre conturile bancare este considerată abuzivă. Ce va face Fiscul cu aceste informaţii?

G.Ş.D.: Dacă acceptăm toţi că evaziunea a atins un nivel care aduce atingere inclusiv siguranţei naţionale, putem aprecia că, în situaţii excepţionale, sunt necesare şi măsuri excepţionale.

În plan internaţional, operaţionalizarea schimbului de informaţii, cum este acordul FATCA, impune măsuri cu caracter excepţional. Niciun posesor de conturi cu activitate licită şi cu venituri cu provenienţă fiscalizată nu are de ce să se teamă, mai ales, că accesul la bazele de date va fi extrem de selectiv pentru un număr foarte redus de specialişti în combaterea evaziunii cu acces autorizat la informaţii clasificate şi susceptibili de a fi pedepsiţi pentru încălcarea confidenţialităţii. Gestionarea bazelor de date se face în sistem securizat, unde trasabilitatea accesului poate fi verificată ulterior. Motivul principal al acestei măsuri este că, de la înfiinţarea DGAF, 90% din cazuistica infracţională instrumentată priveşte prejudicii mai mari de un milion de euro, iar numărul controalelor per total ANAF este cu aproape 50% mai mic decât anul trecut. Prin urmare, acţiunile sunt bine ţintite. Plecăm de la un pachet de informaţii fie pus la dispoziţie de servicii, fie constatate în baza propriei analize de risc. Însă, de la momentul în care avem informaţiile până la momentul instrumentării şi intrarea în posesia documentului sesizării penale, banii pot dispărea. Acţiunile împotriva evaziunii pot dura luni de zile datorită complexităţii. Măsura de verificare a conturilor ar permite recuperarea prejudiciilor estimate mult mai repede şi într-o proporţie mare.

citiţi şi: Scade taxa, dar evaziunea rămâne. Cine este de vină?

citiți și: Contrabanda la ţigări fură 500 mil. euro din buget

Recuperarea prejudiciilor: Se va crea o structură la Ministerul Justiției

Capital: DNA spune că gradul de recuperare a prejudiciilor decise de instanţe este foarte mic. Care sunt motivele?

G.Ş.D.: Într-adevăr, gradul de recuperare este mic şi măsura care va fi luată, de creare a unei structuri dedicate în cadrul Ministerul Justiţiei, ar fi foarte potrivită, pentru că ANAF nu are capacitatea administrativă pentru a valorifica aceste bunuri, nu poate face faţă.

Sunt mai multe motive ale neconfiscării/confiscării scăzute sau ale nevalorificării/valorificării scăzute a deciziilor instanţelor. De exemplu, bunurile asupra cărora s-a instituit sechestru în timpul cercetării penale nu pot fi recuperate sau au o valoare scăzută. Dacă procesul durează 10 ani, să spunem, maşina sechestrată nu mai are aceeaşi valoare. O altă cauză este că nu se identifică bunuri impozabile, bunuri mobile, imobile sau conturi bancare sau că debitorii nu sunt găsiţi la adresa de domiciliu sau sunt plecaţi din ţară, nu au bunuri şi valori urmăribile. Alţii sunt declaraţi insolvabili, iar bunurile nu pot fi valorificate în cadrul executării silite. Mai există dosare cu autori necunoscuţi, identităţi false, firme fantomă în care se pronunţă hotărâri de judecată care nu pot fi niciodată valorificate, chiar dacă s-a constatat un prejudiciu. O altă problemă este scăderea considerabilă a valorii bunurilor din cauza duratei cercetării penale şi a soluţionării în instanţe sau comunicarea cu întârziere a hotărârilor de judecată care reprezintă titluri de creanţă. Ne mai confruntăm cu lipsa de interes faţă de bunuri sechestrate în valorificare, chiar dacă se reduce preţul cu 50%, nu există cumpărători. Apoi, dacă bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei, se impune partajarea.

Despre procentul recuperat de ANAF din totalul prejudiciilor, citiți aici:

Primăriile, obligate să dea informații despre imobile

Capital: Aveți soluții la aceste probleme?

G.Ş.D.: Este necesar ca organele penale să instituie măsura înscrierii ipotecii şi interdicţia de executare a bunului. De cele mai multe ori, evaluarea în momentul instituirii măsurilor asiguratorii conduce la ideea falsă că sunt acoperitoare pentru prejudiciul creat. Însă, în momentul valorificării efective, nu mai prezintă interes sau nu mai au aceeaşi valoare de piaţă.

O altă propunere este să se evite degradarea bunurilor din cauza duratei procesului penal, instituirea ipotecii de către alţi debitori asupra bunurilor sau diferite forme de reziliere a diferitelor acte de proprietate. Soluţia ar fi vânzarea lor imediată cu indisponibilizarea sumelor într-un cont de trezorerie. Ar fi indicat, pentru că aici e marea noastră problemă, ca în cazul sentinţelor penale să nu se dispună după un timp îndelungat instituirea de către organul fiscal a măsurilor asiguratorii pentru că, la data respectivă, în cele mai multe cazuri, nu mai există bunuri sau venituri urmăribile.

Trebuie implementată cât mai urgent, aşa cum am solicitat în repetate rânduri Ministerului Dezvoltării, aplicaţia PATRINVEN, o bază naţională cu bunurile imobile şi mobile la care fiscul să aibă acces. Am făcut protocoale cu sute de primării şi, când să operaţionalizăm, nu s-a mai putut din diverse motive. Dacă am avea aplicaţia, s-ar putea vedea toate bunurile unei persoane. Este nevoie de o modificare legislativă pentru că solicitarea de informaţii către primării este anevoioasă. Ne trebuie temei legal pentru a obliga primăriile să se conecteze la această bază de date.

Controalele: Contribuabilii mijlocii, mici și PFA

Capital:  Ce vor ţinti controalele în 2015?

G.Ş.D.: În anii trecuţi, zone întregi au fost neglijate. Fie a fost neglijenţă pură, fie o abordare interesată. Altfel, cum vă puteţi explica că măsurile de reducere a personalului au afectat cel mai mult numărul de comisari în zona Bucureşti-Ilfov. Iar în administrare, la ghişee este un dezastru din cauza lipsei de resurse materiale. De exemplu, în Bucureşti, în sectorul 3 sunt 475 mii cetăţeni, iar administraţia financiară are 25 de mp pentru lucrul cu persoane fizice. Capacitatea administrativă este o mare problemă. Accept să fim acuzaţi, dacă am avea această capacitate şi nu am folosi-o.

Prioritatea absolută din punct de vedere al concentrării capacităţii de control o reprezintă contribuabilii mijlocii, mici şi persoanele fizice autorizate din Regionala Bucureşti-Ilfov. Vom utiliza personal din terioriu, personal prin delegare de competenţă. Va fi un desant asupra evaziunii din această zonă. Acum avem cu totul altă capacitate de a interveni în zona Bucureşti-Ilfov.

Citiți și: CAMPANIE CAPITAL: A început să se albească industria aurului negru

Cum este combătută evaziunea?

  • Peste 10.000 de verificări au fost făcute, în noiembrie, atât la firme, cât și la persoane fizice, fiind atrase în plus, la buget, peste 1,1 miliarde lei (circa 250 milioane euro)
     
  • În primele 11 luni, au fost în total peste 114.000 de controale prin care au fost atrase peste 12,5 miliarde lei (circa 2,8 miliarde euro)
     
  • Din 2010 până la jumătatea lui 2014, Fiscul a recuperat  sub 10% din prejudiciile decise instanță, iar DNA arată că, în ultimul an, a stabilit 200 milioane euro