Finanțiștii PNL i-au cerut lui Marcel Boloș majorarea redevențelor

Potrivit unor surse Capital, finanțiștii PNL i-au propus lui Marcel Boloș să majoreze redevențele (taxelor pe exploatarea resurselor naturale). Ei vor ca majorarea să fie implementată prin OUG până la actualizarea cu inflația.

Această propunere vine în contextul unui proiect publicat de Ministerul Finanțelor. Potrivit acestuia, Guvernul are în plan să majoreze redevențele din domeniul petrolier și minier cu rata inflației aferentă anului anterior plății acestora.

Aceleași surse anunță că proiectul este consecința discuțiilor din PNL. Motivul pentru care finanțiștii liberali au insistat pentru implementarea acestui proiect este acela că măsura ar urma să aducă un plus de aproximativ 2 miliarde de lei la bugetul de stat.

Un demers de acest fel nu a mai fost realizat din 2004. El poate fi foarte important pentru economia României.

„Printre cele mai importante resurse naturale menționate, din punct de vedere bugetar, se numără petrolul și resursele minerale”, anunță sursa Capital.

Finanțiștii PNL au cerut și soluții pentru continuarea investițiilor locale prin primării

În cadrul aceleași întâlniri, finanțiștii au cerut ministrului de Finanțe și să găsească soluții pentru ca primarii să poată continua investițiile locale, indiferent de ce măsuri fiscale vor fi luate.

Această informație apare într-un context în care anumiți „specialiști” au exprimat intenția de a încerca să blocheze fondurile pentru anumite zone până la finalul anului.

Conform surselor citate, Marcel Boloș a adunat mai multe sugestii. Ele au venit din partea economiștilor liberali. Pe aceștia i-a asigurat că le va lua în considerare. Totodată, el a garantat că investițiile la nivel local nu vor fi afectate.

Ministrul Finanțelor a făcut luni o declarație pe acest subiect. El vorbea despre cheltuielile publice pe luna decembrie:

„Am precizat că, pentru luna decembrie, care este luna cu cheltuielile publice cele mai mari, va trebui să avem încă de acum stabilite măsuri suplimentare pentru a putea controla deficitul bugetar şi a ne încadra în angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană.

Nu discutăm de măsuri fiscal-bugetare sau de măsuri care să privească drepturi ale personalului angajat în sistemul public, nu acesta este scopul, ci anumite categorii de cheltuieli care pot fi amânate şi pentru anul viitor şi să generăm cheltuieli şi datorii faţă de furnizorii de servicii publice în anul următor”, a explicat Marcel Boloş.