În afară de piratarea e-mailurilor partidelor politice, unde Rusia este vizată clar de autorităţile americane, au existat recent şi intruziuni – rămase neexplicate – în bazele de date electorale.

Este improbabil totuşi ca hackerii să poată influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale în SUA, susţin experţii. Nefiind centralizat, sistemul electoral american este compus din peste 100.000 de circumscripţii şi birouri de vot.

"Desigur, niciun sistem nu este protejat 100% împotriva atacurilor informatice, dar alegerile în această ţară sunt securizate şi poate mai securizate decât oricând", a estimat recent într-o audiere parlamentară David Becker, de la think tank-ul Center for Election Innovation & Research (CEIR).

Maşinile electronice de vot sunt testate cu regularitate şi nu sunt conectate la internet, a precizat Becker. Iar 75% din voturi se fac pe hârtie sau sunt păstrate pe o copie de hârtie. 32 din cele 50 de state cer buletine de vot imprimate, care pot fi astfel controlate în caz de suspiciuni.

Rămâne de văzut dacă alegerile sunt suficient de securizate, notează AFP. Un studiu al Brennan Center for Justice de la Universitatea din New York a descoperit că "vechile echipamente de vot prezentau serioase deficienţe de securitate şi fiabilitate".

Chiar dacă atacurile nu afectează un mare număr de buletine de vot, ele "pot afecta grav încrederea alegătorilor şi pot deveni foarte îngrijorătoare în special în cazul unui scrutin strâns".

Dan Wallach, profesor de informatică la Rice University specializat în sisteme electorale, a explicat aleşilor că sistemele cele mai fragile sunt bazele de date cu liste electorale. Un atac informatic poate "să priveze de dreptul de vot alegători în mod selectiv dacă li se suprimă baza de date sau dacă i se introduc erori". Chiar dacă maşinile nu sunt cuplate la internet, ele "interacţionează încă cu computerele în fazele iniţiale şi de punerea în tabel".

32 de state şi districtul Columbia – în care se află capitala Washington – autorizează anumite forme de vot electronic, în principal pentru militari şi americanii care trăiesc în străinătate, potrivit unui studiu al Verified Voting Foundation.

Dar mulţi experţi estimează că aceste proceduri de vot nu sunt securizate şi pot fi alterate, fără a oferi garanţie de confidenţialitate.

"Desigur că într-o bună zi vom fi capabili să votăm pe internet, dar nu cu calculatoarele de astăzi şi nici cu internetul de acum", potrivit lui Wallach.

Votul prin internet este utilizat pe scară largă în Estonia şi a fost testat în alte ţări. Dar un grup de experţi informatici a recomandat în 2014 Estoniei să întrerupă această practică "până când vor exista progrese fundamentale în materie de securitate informatică".

Hackerii ar putea, în loc să vizeze maşinile de vot, să adopte o altă abordare: să difuzeze informaţii false pe reţelele de socializare sau prin e-mailuri pentru a crea confuzie în ultimele zile ale campaniei.

"Deversarea calculată cu atenţie de e-mailuri false pe Wikileaks ar putea avea acelaşi efect fără a ataca măcar o singură maşină" de vot, estimează expertul în informatică al Universităţii din Iowa, Douglas Jones. "Provocarea haosului este mult mai facilă decât alterarea sistematică a rezultatelor."

Implicarea Rusiei nu este o surpriză, potrivit lui James Lewis, de la think tank-ul Center for Strategic and International Studies. Ruşii "apar într-un nou conflict unde controlul informaţiei a devenit un instrument, ba chiar o armă", explică el. "Ei cred că instituţiile occidentale domină ca reprezentare în lume şi se gândesc că este timpul să contracareze", mai spune acesta. Agerpres

Te-ar putea interesa și: