Am intrat deja în vria sărbătorilor de iarnă. Marile oraşe „s-au îmbrăcat“ în hainele de sărbătoare, aprinzând milioane de beculeţe. Totul pare frumos şi lipsit de griji, dar dacă arunci o privire pe site-ul Transelectrica, la starea sistemului energetic naţional, frigul de afară nu-ţi dă atâţia fiori ca statisticile referitoare la producţia de energie. Pe anumite intervale orare, mai ales noaptea, producţia de energie eoliană a ajuns să o depăşească pe cea hidro, cea mai ieftină energie de la noi.

Specialiştii de la Transelectrica ne-au precizat că ne confruntăm cu un an mult mai secetos decât 2003. Mai mult, hidrologii susţin că în Europa se înregistrează cel mai secetos decembrie din ultimii 91 de ani. De câteva luni, Hidroelectrica a invocat forţa majoră, întrucât nu mai poate onora cantităţile de energie contracte de „băieţii deştepţi“. Se poate spune că siguranţa aprovizionării cu energie este la limită: termocentralele funcţionează la foc continuu, la fel lucrând şi minerii pentru a livra cărbunele pentru cele trei complexuri energetice din Oltenia, care au ajuns să asigure circa 40% din consumul de energie. Directorul general adjunct al Transelectrica, Octavian Lohan, spune că e bine totuşi că nu avem o lună decembrie cu temperaturi scăzute, dar cu toate acestea în ultimele zile s-a apelat la importuri consistente.

De ce s-a ajuns aici

Siuaţia este cauzată în primul rând de secetă, iar în al doilea rând de nepunerea în aplicare a măsurilor menţionate în strategia energetică. În ultimii patru-cinci ani, am avut parte de mai multe studii de reorganizare a sistemului energetic, care au fost schimbate în funcţie de partidul  venit la guvernare. Dacă în 2007 se dorea crearea unei singure companii „campion naţional“, care să înglobeze majoritatea producătorilor, după numai doi ani, acelaşi consultant susţinea crearea a două companii energetice. Ca acum să constatăm că se poate realiza doar fuziunea celor trei complexuri energetice. Specialiştii din domeniu susţin că vremea reorganizărilor a trecut, „este timpul investiţiilor serioase, al atragerii surselor de finanţare şi al confirmării încrederii investitorilor. Privatizarea unor pachete majoritare ale centralelor încă viabile ar avea mai mulţi sorţi de izbândă faţă de cele minoritare şi ar duce la întărirea unei concurenţe reale. Accentul pe centrale noi şi mai puţin pe retehnologizarea unora vechi ar asigura creşterea siguranţei în alimentarea consumatorilor pe termen lung“, susţine Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste al CEZ România.

Părerea acestuia este împărtăşită şi de reprezentanţii Ministerului Economiei (MECMA), care în primăvara acestui an au publicat o nouă strategie energetică pentru perioada 2011-2035. Conform draftului, circa 80% din termocentralele din România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidrocentrale trebuie înlocuite, 65% din reţelele de distribuţie a energiei se află într-un grad avansat de uzură, iar reţeaua de transport al gazelor naturale este „expirată“ în proporţie de 60%. Până în anul 2035 vom fi nevoiţi să retragem din funcţiune capacităţiile cu durata de viaţă expirată, adică mai bine de jumătate din puterea totală instalată în România, care se ridică acum la puţin peste 20.000 de MW. Necesarul de investiţii în următorii 25 de ani pentru instalarea a noi capacităţi de producere a energiei electrice este estimat între 30 şi 40 de miliarde de euro şi vizează circa 14.000 de MW.

O altă problemă a producţiei de energie electrică este încadrarea în normele de mediu a centralelor pe combustibili fosili; altfel, mare parte din termocentrale riscă să fie închise. Vestea proastă este că multe dintre ele au nevoie de câteva miliarde de euro, iar vestea și mai proastă: este nevoie de acești bani acum. Sau, şi mai bine zis, ieri. Conform estimărilor MECMA, România ar avea nevoie de circa 3 miliarde de euro pentru a-și moderniza, până în decembrie 2013, termocentralele și complexurile energetice care funcționează pe cărbuni.

„Astfel, doar investițiile în CET-uri ar trebui să fie de câteva zeci de milioane de euro pentru fiecare în parte, iar la nivel național câteva zeci necesită investiții. Suma totală se apropie de un miliard de euro, bani care ar urma să fie recuperați în circa cinci ani“, au afirmat sursele respective. La această sumă se adaugă circa 2 miliarde de euro necesare modernizării complexurilor energetice.

„Totul trebuie făcut repede, până în decembrie 2013. Tot mai multă lume se debranșează de la sistemul centralizat, așa că riscăm ca aceste investiții să fie făcute degeaba“, au subliniat sursele. Și fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a subliniat importanța cărbunelui ca resursă energetică. „Orice strategie energetică națională trebuie să aibă o opțiune fundamentală în cărbune. Lignitul este cea mai importantă resursă energetică pe termen lung a țării noastre“, a subliniat acesta.

Cărbunii, componentă-cheie a strategiei energetice

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei, cărbunii sunt o resură extrem de importantă pentru România, în condițiile în care peste 40% din energia electrică este furnizată, în actualele condiții de secetă, prin arderea cărbunilor. În plus, lignitul asigură o mai mare independență energetică pentru țara noastră, având în vedere că importul de gaze naturale va avea, în anii următori, o pondere tot mai mare în coșul de consum. Mai mult, lignitul reprezintă singura resursă internă de energie primară care poate contribui la producerea de energie electrică pentru încă circa 40 de ani, în timp ce resursele de petrol şi gaze vor fi epuizate în aproximativ 15 ani, dacă nu vor fi descoperite noi zăcăminte. Situația CET-urilor este cel puțin delicată, în condițiile în care majoritatea instalațiilor sunt vechi de 30-40 de ani, iar numărul consumatorilor care se debranșează de la sistemul centralizat de termoficare este tot mai mare. În plus, ineficiența energetică a CET-urilor se vede clar și în costul de producție al energiei electrice.

Potrivit datelor furnizate de sindicaliştii de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica vinde cu un preţ de 122 lei/MWh, CE Rovinari cu 148 lei/MWh, CE Turceni cu 165 lei/MWh, CE Craiova cu 170 lei/MWh, Electrocentrale Paroşeni cu 221 lei/MWh, Electrocentrale Deva cu 226 lei/MWh iar Electrocentrale Brăila cu 249 lei/MWh. Cea mai ieftină energie electrică este vândută de Hidroelectrica – aproape 75 lei/MWh. Elcen, care furnizează energie termică pentru bucureşteni, va fi privatizat în 2012. Termocentralele din Constanța, Deva, Craiova și Drobeta Turnu-Severin se află în subordinea Ministerului Economiei, restul aparținând autorităților locale. Termocentralele Borzești și Doicești ar putea fi închise, ca urmare a recomandărilor FMI de a închide companiile nerentabile.

CE Turceni, finanțare aproape asigurată

Dintre complexurile energetice, Turceni și Rovinari stau cel mai bine la capitolul modernizare. În cazul CE Turceni, din cele șase grupuri vor rămâne patru, cu o capacitate instalată de 300 MW fiecare. „Două au fost deja modernizate, pentru al treilea este deja asigurată finanțarea de la BERD, de 170 milioane de euro, iar res­tul de 50 milioane de euro va veni din surse proprii“, ne-au menţionat reprezentanţi ai companiei. În cazul CE Rovinari, instalația de desulfurare pentru grupul 3 a fost terminată în mai 2011, a subliniat directorul general al companiei, Tiberiu Trotea. „În decembrie 2011 se finalizează instalația de desulfurare pentru grupul 6. Cele două lucrări au costat 97,5 milioane de euro, din care 77,5 milioane de euro au fost din credite, iar 20 milioane, din surse proprii“, a subliniat oficialul. Totodată, licitația pentru instalația de desulfurare pentru grupul 4 are loc pe 15 decembrie, iar costurile pentru această lucrare sunt de circa 40 milioane de euro. Grupul 4 de la CE Rovinari va fi oprit în luna aprilie pentru a fi demarată lucrarea, iar termenul-limită pentru această lucrare este 31.12.2013. Potrivit lui Trotea, pentru grupul 5 se încearcă obţinerea unei derogări de la respectarea condiţiilor de mediu, urmând să fie închis pentru retehnologizare la jumătatea anului 2014.

Însă, în afara celor două complexuri, situația nu este nicăieri bună. CE Craiova, de exemplu, a avut anul trecut un profit infim, sub 60.000 de euro, în condițiile în care cifra de afaceri a trecut de 260 milioane de euro. Numai de la Regia de Termoficare Craiova, compania are de recuperat datorii de circa 150 milioane de lei. „Banii necesari modernizărilor ar urma să fie obținuți în urma parteneriatelor public-private și din fonduri europene. În rest, vor fi investiții greenfield, efectuate de către companiile private“, au afirmat reprezentanţii Ministerului Economiei. Toate bune şi frumoase la nivel declarativ, dar, dacă e să ne uităm la rezultate, se poate observa că din proiectele anunţate înainte de criză doar OMV Petrom a reuşit să construiască o centrală pe gaze cu o capacitate de 860 MW, investiţie ce depăşeşte 500 milioane de euro. Reprezentanţii ministerului spun însă că investitorii privaţi vor să-şi recupereze rapid investiţiile efectuate, iar acest lucru se va vedea implicit în factură.  „Este simplu să spui că ridici prețurile. Trebuie analizat foarte atent impactul social și economic al acestor creșteri, care va fi foarte puternic“, au subliniat sursele.

30-40 de miliarde de euro este necesarul estimat pentru următorii 25 de ani, doar pentru instalarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice

Accentul pe centrale noi şi mai puţin pe retehnolo­gizarea unora vechi ar asi­gura creşterea siguranţei în alimentarea consu­ma­torilor pe termen lung.
Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste, CEZ România

Orice strategie energetică națională trebuie să aibă o opțiune fundamentală în cărbune. Lignitul este cea mai importantă resursă energetică pe termen lung a țării noastre.
Varujan Vosganian, senator, fost ministru al economiei

Te-ar putea interesa și: