România intră în iarnă cu depozitele de gaze aproape pline. La nivel european, stocurile sunt în medie la 82%

România se apropie de sezonul rece cu rezervele de gaze naturale aproape la capacitate maximă, arată o analiză realizată de Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață eToro. La nivel european, stocurile sunt în medie la 82%, însă diferențele dintre state rămân importante. Datele sunt relevante pentru consumatori și economie, întrucât influențează direct securitatea energetică și costurile de încălzire.

Nivelul stocurilor de gaze în România și în Uniunea Europeană

Conform informațiilor GIE-AGSI, România are rezervele de gaze umplute în proporție de peste 93%. Depomures este 100% plin, iar Depogaz Ploiești este aproape de 93%.

Cele mai mari economii din Europa, Franța și Italia, se situează la peste 91%, iar Germania la 76,6%. Cele mai mici procente se înregistrează în Europa de Nord, cu Danemarca puțin sub 48%, Letonia la 55% și Țările de Jos la aproape 70%.

În termeni procentuali, stocurile Poloniei sunt pline, cele ale Portugaliei sunt la peste 99% din capacitate, cele ale Belgiei sunt la 94%, iar România urmează cu peste 93% din capacitate umplută, spune Bogdan Maioreanu.

Evoluția prețurilor și presiunile pieței europene

Pe piața energiei, contractele futures pentru gaze naturale s-au tranzacționat recent la 31–33 euro/MWh. Acest nivel este cu peste 40% mai redus decât vârful de 58 euro/MWh înregistrat în februarie 2023. Volatilitatea a revenit la niveluri similare celor de dinainte de criza energetică din 2022, datorită injecțiilor constante în depozite.

Totuși, există provocări pentru sezonul rece următor. Începând cu ianuarie 2025, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina s-a oprit complet, reducând aprovizionarea cu 6,5 miliarde de metri cubi față de 2024.

Această scădere a creat presiuni suplimentare și a dus la o dependență mai mare de gazul natural lichefiat (GNL), care are costuri mai ridicate. În plus, în lunile de iarnă, producția redusă de energie regenerabilă sporește cererea pentru gaz utilizat la generarea de electricitate.

Creșterea importurilor de GNL și impactul asupra Europei

Importurile de GNL către Uniunea Europeană au crescut cu 40% în primele șase luni din 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Volumul a ajuns la un record de 75 miliarde metri cubi. Un factor important a fost scăderea cererii în Asia, determinată de o nevoie mai redusă de răcire, ceea ce a eliberat volume suplimentare pentru piața europeană.

Chiar și în aceste condiții, analiștii avertizează că o eventuală revenire a cererii asiatice ar putea limita disponibilitatea pentru Europa.

Lipsa gazului rusesc prin conducte accentuează această vulnerabilitate, iar tensiunile geopolitice pot amplifica riscurile pentru securitatea aprovizionării.

Condițiile meteorologice și prognozele pentru sezonul rece

Vremea rămâne un element cheie pentru consumul de energie. Temperaturile mai scăzute decât media ar putea crește semnificativ cererea de gaze. Meteorologii urmăresc tranziția de la condițiile ENSO-neutru la fenomenul La Niña, prognozat să apară în următoarele luni.

Potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), probabilitatea ca La Niña să se manifeste între octombrie și decembrie 2025 este de 71%.

Aceasta scade la 54% pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026. În aceste condiții, nordul Europei ar putea avea o iarnă mai rece și mai umedă, iar sudul continentului una mai caldă și mai uscată. Prognoza GWIS indică însă că, în România, luna octombrie va fi mai friguroasă, în timp ce iarna va fi, per ansamblu, mai blândă.

Perspective globale și evoluția prețurilor

Raportul Agenției Internaționale pentru Energie din trimestrul al treilea arată că, până în 2026, consumul global de gaze naturale ar putea atinge un nivel record.

Creșterea estimată este de aproximativ 2%, în timp ce oferta globală de GNL ar urma să avanseze cu 7%, adică circa 40 miliarde metri cubi. Cele mai mari contribuții vor veni din Canada, Qatar și Statele Unite.

Pentru piața europeană, analiștii estimează o evoluție moderată a prețurilor până la sfârșitul lui 2025. Intervalul de 35–40 euro/MWh este considerat probabil, susținut de cererea sezonieră de încălzire și oferta limitată.

Începând cu 2026, odată cu intrarea pe piață a unor capacități suplimentare de producție, presiunea asupra prețurilor ar putea fi mai redusă.