Ajutorul de şomaj nu va mai fi 75% din salariul minim  pe ţară, ci va fi calculat în funcţie de alți indicatori. La fel se va întâmpla cu toate indemnizaţiile şi alte forme de sprijin social care, în prezent, mai depind de cuantumul acestuia. În acelaşi timp, grila de salarizare a bugetarilor va porni de la un coeficient rezultat din „limitele bugetului“, după cum s-a exprimat şeful misiunii Fondului Internaţional Monetar, adică de la atât cât îşi permite fondul de cheltuieli cu personalul, fixat la 39 miliarde de lei pentru 2011. Prin urmare, calculele privind nivelul salariilor de la stat se vor face în sens invers: pornind de la suma totală care poate fi împărţită angajaţilor, şi nu de la baza grilei care induce  creşterea salariilor pe tot lanţul ierarhic odată cu majorarea salariului minim, ca până acum.
Această modalitate de calcul a fost folosită la construcţia bugetului pentru 2011, potrivit unor surse din Finanţe. În noua logică bugetară, miza negocierilor pentru creşterea salariului minim îşi va pierde importanţa. Sindicatele nu ar mai fi motivate să lupte pentru majorarea salariului minim şi, în acest fel, patronatele ar scăpa de această presiune indirectă pentru creşterea arbitrară a salariilor, prin decizie administrativă în firme private. Deocamdată, sindicatele nu cedează. Legea bugetului, care depinde de legea salarizării şi de salariul minim, este ţinută încă la secret, iar discuţiile de la Ministerul Muncii s-au blocat.
Controversa salariului minim
De partea cealaltă a baricadei, patronatele refuză orice majorare şi sunt revoltate de intruziunea sindicatelor în modul de remunerare a angajaţilor privaţi care nu sunt aproape deloc reprezentaţi de sindicatele respective. Impactul majorării salariului minim asupra mediului privat ar fi negativ, în opinia preşedintelui CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
„Salariul minim trebuie să rămână la 600 de lei pentru că trebuie corelat cu productivitatea, care în ultimul an nu numai că nu a crescut, dar chiar a scăzut, iar o majorare ar duce automat la majorarea tuturor celorlalte salarii. Câteva zeci de mii de firme ar putea ajunge la insolvenţă“, consideră Nicolescu. În replică, vicepreşedintele Cartel Alfa, Liviu Apostoiu, spune că un salariu minim de 750 de lei este posibil. „Dar nu s-a dorit nicio simulare, pentru că, vezi Doamne, omorâm acele societăţi din privat care dau 600, dar nu e adevărat pentru că circa un milion de angajaţi sunt plătiţi cu 600 pe cartea de muncă şi restul la negru“. Apostoiu susţine că o creştere a salariului ar putea fi suportată de firme pentru că acum în România se face de fapt „dumping social“ în favoarea investitorilor și că astfel s-ar reuși chiar să se combată munca la negru. Ideea este larg împărtăşită doar de sindicate, iar recent, Blocul Naţional Sindical a dat publicităţii un raport prin care vrea să demonstreze că majorarea salariului minim va scoate la lumină locuri de muncă, mărind implicit încasările bugetare. Și în această privinţă patronatele au o părere contrară. „Dacă va creşte salariul minim, va creşte şi evaziunea, pentru că unele firme nu vor putea susţine costurile cu impozitele şi contribuţiile“, arată Nicolescu.
Opinia sa este întărită de observaţiile economistului-şef al ING Bank, Alexandru Nicolaie Chidesciuc. Potrivit acestuia, restricţiile de pe piaţa muncii, reprezentate de salariul minim, sau prevederile rigide ale Codului muncii, influenţează negativ angajările şi competiţia. În condiţiile în care munca la negru este răspândită în România chiar şi cu un salariu minim de 600 de lei, orice majorare nu ar însemna decât o încurajare a acesteia, pentru că angajatorii nu vor putea plăti costuri suplimentare, iar noile angajări vor fi cu atât mai puţine. „Nu poţi doar să zici că tu crezi că majorarea salariului minim va reduce evaziunea, trebuie să explici mecanismul prin care îi va determina pe patroni să treacă pe cartea de muncă un salariu mai mare. Eu cred că este exact invers“, spune Chidesciuc.
Efecte negative
„O creştere a muncii la negru este posibilă, având în vedere că, în ultimii trei ani şi mai ales în 2010, aceasta a explodat. Dacă în iunie 2009 erau înregistrate şase milioane de contracte de muncă, în iunie anul curent erau 4,3 milioane, iar această scădere nu se regăseşte în rata somajului“, explică Mihaela Scărlătescu, avocat Scărlătescu Law Office. Concedierile, dificultatea de a mai găsi un loc de muncă, scăderea eficienţei actualilor angajaţi care vor fi nevoiţi să lucreze mai mult pe măsură ce personalul va fi mai puţin numeros sunt efectele negative semnalate de avocatul specialist în dreptul muncii. O creştere a salariului minim nu este exclusă însă de Guvern, dar la 650 de lei. „O creştere modică de până la 650 de lei nu are efecte absolut negative, ci un impact uşor“, spune Chidesciuc.
Negocierile dintre sindicate, patronate şi Guvern, atât cele referitoare la salariul minim, cât şi la legea salarizării, sunt îngheţate, iar Executivul avansează o posibilă asumare a răspunderii în faţa Parlamentului pentru legea salarizării. Din aceste motive, proiectul de buget nu e făcut public. Construcţia acestuia, din care corelarea unora dintre ajutoare, indemnizaţii şi a salariilor din sectorul public cu salariul minim va fi complet eliminată, nu va fi pe placul sindicatelor. Surse din Finanţe spun că proiectul de buget e bătut în cuie după aceste principii, iar discuţiile se poartă doar pe marginea coeficienţilor de salarizare şi exclusiv în anvelopa de 39 miliarde lei. Rămâne de văzut cum va reuşi Guvernul să treacă de votul Parlamentului acest buget, fiind susţinut de o coaliţie fragilă.

750 de lei este nivelul salariului minim cerut de sindicate pentru 2011, în vreme ce patronatele consideră că acesta ar trebui să fie menţinut la valoarea actuală de 600 de lei

Te-ar putea interesa și: