‘Este revoltător faptul că, până în anul 1989, pe grila de salarizare a Legii nr.57/1974, un profesor de liceu (clasa de salarizare 32) avea un salariu apropiat de un preşedinte de tribunal, iar profesorul debutant avea clasa de salarizare 18, pe o scară de la 1 la 41. Astăzi, de exemplu, salariile din administraţie şi ordine publică sunt cu 60 la sută mai mari decât cele din educaţie, în timp ce în ţările dezvoltate şi cu o democraţie avansată, lucrurile stau invers, adică salariile din educaţie sunt mai mari decât cele din administraţie şi ordine publică. Este revoltător că Legea cadru nr.153/2017 nu elimină această anomalie. Argumentul guvernanţilor este că ‘sunt mulţi cei din educaţie şi mai mult nu permite bugetul’. În învăţământ, numărul angajaţilor este stabilit în funcţie de numărul de copii, iar de la educaţia adevărată nu trebuie să facem rabat. Cu o asemenea poziţionare în grilele de salarizare a celor care pregătesc viitoarea forţă de muncă, şansele ca România să ajungă în rândul ţărilor cu nivel de trai ridicat tind către zero’, susţine preşedintele FSLI, Simion Hăncescu.

Potrivit organizaţiei sindicale, angajaţii din educaţie au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, în pofida majorărilor anunţate în acest an.

‘Avem profesori care sunt plătiţi cu mult mai puţini bani decât secretarele sau şoferii din primării, care beneficiază de salarii stabilite discreţionar. Este de-a dreptul revoltător, însă cum au reuşit aleşii să ajungă la salarii de zece ori mai mari decât ale profesorilor care au ani întregi de experienţă la catedră. Aşa s-a ajuns la situaţia în care sunt primării în care şoferii sau secretarele au salarii mai mari decât un profesor cu 25 de ani vechime. Dacă în alte ţări, cu economie dezvoltată şi cu democraţie avansată, salariile din administraţia publică sunt mai mici decât cele din învăţământ, în România salariul mediu net din administraţie este de aproximativ 3.850 de lei, în timp ce în educaţie acesta este de aproximativ 2.350 de lei”, notează sursa citată.

Din datele FSLI reiese faptul că, de la 1 ianuarie 2018, un profesor debutant, care avea în luna decembrie a anului trecut un venit net de 1.440 de lei, va primi o majorare salarială de doar 55 de lei.

‘Este suma reală pe care o primeşte un cadru didactic, după creşterea salariului brut cu 25%. În realitate, majorarea salariului net este de doar 3,8%, după ce vor fi plătite contribuţiile către stat. Un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de 4,2%. Prin Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76 (coeficienţi de salarizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în treimea inferioară a grilei de salarizare. Îi reamintim, pe această cale, ministrului Muncii, doamna Lia Olguţa Vasilescu, faptul că această lege a fost elaborată, fără să existe negocieri serioase, confederaţiile sindicale nu au primit acest proiect şi nu au avut posibilitatea de a analiza proiectul în ansamblu’, menţionează sindicaliştii.

În acest context, oficialii Federaţiei dau ca exemple câteva indemnizaţii va valoare brută ale aleşilor locali: viceprimar de comună sub 3.000 locuitori – 5.700 de lei (coeficient 3), viceprimar de municipiu reşedinţă de judeţ – 15.200 de lei (coeficient 8) sau primarul Capitalei – 19.000 de lei (coeficient 10).

Pe de altă parte, susţine FSLI, pentru angajaţii din primării şi consilii locale sau judeţene nu există coeficienţi de ierarhizare, salariile acestora depinzând de bunăvoinţa şefului instituţiei şi de venitul pe care îl primeşte acesta.


Te-ar putea interesa și: