Seceta este noua realitate în Europa
SURSA FOTO: Dreamstime
Pe lângă criza sanitară, financiară, dar și cea declanșată de războiul din Ucraina, acum, Europa are mari probleme și din cauza secetei. Temperaturile crescute din ultima perioadă fac deja ravagii, iar unele țări se așteaptă la scenarii sumbre.
Kerem Alkin a scris o opinie pentru Sabah în care vorbește despre noua actualitate europeană și anume seceta, care deja face ravagii pe continent.
Recent, am spus că Europa va petrece lunile de vară ca o „perioadă de test” în domeniul energiei, în perspectiva toamnei și mai ales a iernii către 2023. Din acest motiv, am susținut că au fost mobilizate toate instalațiile de producere a energiei, inclusiv centralele termice pe cărbune și pe petrol.
Fără îndoială, și hidrocentralele se numără printre sursele de energie. Dar evoluția din ultimele 10 zile a arătat că Italia a fost nevoită să oprească două hidrocentrale, mai ales din cauza secetei înregistrate în sudul Europei. Vara aceasta pare a fi o perioadă grea de teste în ceea ce privește „seceta” pentru Europa.
Încă din timpul verii, Europa se va concentra pe economisirea energiei. Amenințarea crescândă a secetei în Europa, în special în sudul continentului, a obligat țările să facă economie de apă. Pentru că, într-un spațiu geografic precum Europa, unde standardele de viață sunt ridicate și, prin urmare, consumul de energie și apă este destul de ridicat, problema apei nu se limitează la schimbări climatice și reducerea ploilor.
Gestionarea apei, la fel de importantă ca gestionarea energiei
Se pune totodată problema limitării obiceiurilor de consum exagerat, având în vedere că până acum s-a neglijat disponibilitatea resurselor. Din acest motiv, vara aceasta, gestionarea apei va fi la fel de importantă ca managementul energiei pentru multe țări europene, arată Sabah.
În Europa, aproape 40% din resursele de apă disponibile sunt folosite pentru producția agricolă. Ponderea consumului de apă în gospodării este de aproape 20%. Cel mai mare consum de apă pe cap de locuitor din Europa este în Grecia, cu 160 de metri cubi. Grecii sunt urmați de italieni cu 155 de metri cubi, irlandezi cu 130 de metri cubi, bulgari cu 120 de metri cubi, croati cu 110 metri cubi și spanioli cu 105 metri cubi. Malta este țara care trebuie să fie cea mai cumpătată, cu 30 de metri cubi pe cap de locuitor. Turcii consumă jumătate față de greci, cu 82 de metri cubi pe cap de locuitor. Media UE este aproape de 80 de metri cubi.
Cel mai mare consum de apă din industrie este în Țările de Jos, cu 193 de metri cubi raportat la persoană. Însă luând în calcul că la nivel individual, consumul este de 78 de metri cubi, este clar că industria folosește multă apă.
În nordul Europei, consumul de apă este de 22% în orașe, 8% în agricultură, 6% în industrie, iar restul este folosit în producția de energie. Pe de altă parte, în sudul Europei, utilizarea apei este de 12% în orașe, 80% în agricultură, 8% în industrie.
Italia, în cea mai dramatică situație de până acum
Distribuția apei la nivelul întregii Europe este de 18% în mediul urban, 38% în agricultură, 12% în industrie și 32% pentru producția de energie.
Regiunea care se confruntă în prezent cu cea mai dramatică situație în criza apei este nordul Italiei. Țara se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani. Din cauza scăderii debitelor pe râuri și pârâuri, peste 100 de municipalități au făcut un apel de urgență către populație. Pe fondul lipsei de ploaie de luni de zile, nivelul apei în râurile Dora Baltea și Po a scăzut la 15%. În această regiune, care este una dintre cele mai importante zone agricole din Europa, 30% din producție este amenințată de secetă.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare din perspectiva secetei, a producției agricole și a incendiilor și pentru regiunea mediteraneană din Turcia.
Va trebui să ne intensificăm și mai mult eforturile pentru gestionarea surselor de apă.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





