Sebastian Vlădescu, dezvăluiri la ICCJ. Pe cine a luat în colimator fostul ministru

Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor, este judecat într-un uriaș dosar de corupție, alături de mai multe nume importante, iar în cursul zilei de joi s-a prezentat în fața completului de trei judecătoare al ICCJ pentru a da explicații în acest sens.

Sebastian Vlădescu a făcut o serie de dezvăluiri fără precedent despre denunțători și despre relația pe care i-a avut cu aceștia.

„Privind cei doi infractori denunțători. Folosesc expresia pentru că DNA nu a precizat niciodată, deși cred că ar fi trebuit, că cele două persoane sunt amândouă condamnate penal.

Boștină în România în două dosare și Hozoc în Cipru pentru o fapta financiară pe care a rezolvat-o conform spuselor lui după ce a fost încătușat printr-un acord și plătind suma de 500.000 de lei. Știu asta din mediul public iar despre hozoc știu din spusele sale și din comportamentul său din perioada 2011 – 2012.

Pe Doru Boștină l-am cunoscut în ’97-’98 în cercuri comune. Era un personaj extrem de plăcut social, educat, amuzant, am început să dezvoltăm o relație de amiciție, inclusiv la nivelul familiilor.

Am început să facem vacanțe împreună și restul elementelor unei prietenii, fără că vreodată să dezvoltăm vreo relație de business, deși el a folosit în mod constant relația cu mine pentru a stabili relații cu diverse persoane de interes financiar pentru el din anturajul meu, inclusiv Ionuț Costea și Cristian Boureanu.

Mărtursirile lui Sebastian Vlădescu

În anul 2000 la cererea lui și în condițiile în care asistență juridică  de încredere îmi era necesară a lucrat că și consilier la cabinetul meu de la Finanțe, moment în care a stabilit foarte multe contacte ce i-au fost utile ulterior.Acestea contacte le-a întărit la nivel de relație personală, renunțând treptat la relația cu mine și la final renunțând total după amenințarea din 2004.

Din cauza lui am pierdut relații cu prieteni ce îmi erau dragi. În primul rând cu domnul Săndulescu, ce nu a mai putut avea o relație cu mine după ce fata sa, Ioana a devenit soția infractorului denunțător Boștină. În mod constant, deși aveam o relație de prietenie din punctul meu de vedere lipsită de orice interes pecuniar, Boștină mi-a prezentat diverse posibilități de înregistrare a unei firme offshore în așa fel încât să evit plata taxelor și impozitelor în România.

I-am spus că din punctul meu de vedere este exclus, e complicat, costisitor și inutil dacă vrei să trăiești în România, pentru că nu există canale care să fie sută la sută protejate și care să nu fie evidențiate de orice alte acte. Știam ca secretar de stat la Finanțe că atâta la nivel local, cât și în UE, politica față de firmele offshore devenea din ce în ce mai strictă.

Așa cum a declarat chiar el era una dintre activitățile importante ale casei sale de avocatură. Nu am discutat niciodată cu Boștină despre firma Swietelsky, despre plăți către aceasta, despre comisioane cuvenite mie în mod direct sau prin intermediari, sau despre plăți ce ar fi trebuit făcute către firme conectate cu mine și nici el în declarația sa nu spune așa ceva.

Privind pe Florin Hozoc: l-am cunoscut superficial la începutul anilor 2000 prin intermediul lui Cristi Boureanu cu care avea o relație pe care Boureanu o considera că fiind de prietenie. Era o relație în care Boureanu îl susținea material și profesional pe Hozoc. Am această înțelegere pentru că se întâlneau la sediul firmei lor care era într-un apartament unde aveam și eu o firmă. Ne întâlneam ocazional, doar întâmplător și am auzit discuții ale acestora.

A revenit la mine în 2010 când după reluarea relațiilor cu Boureanu am dezvoltat o relație cu Hozoc ce avea câteva elemente mărunte de relație personală și o relație de business legată inițial de proiectul Keika și apoi de proiectul Besmos.

Și în cazul acestuia, în discuțiile pe care le avea în general cu Cristi Boureanu, dar și cu alte persoane ce participau întâmplător la întâlnirile noastre tema sa principala erau minunatele circuite financiare pe care le punea el la punct din Elveția până în Seychelles, sau Cipru. Le menționa că fiind sediu pentru o multitudine de companii pe care le administra.

I-am spus același lucru că și lui Boștină. Că din punctul meu de vedere nu există circuit financiar care să scape supravegherii naționale sau internaționale. Că sistemul fiscal românesc e unul dintre cele mai avantajoase pentru afaceri. Am asistat la foarte multe discuții între Hozoc și Boureanu și nu am înțeles vreodată cine-cui-când sau de ce transferă diverse sume de bani între diverse firme. Erau discuții libere între ei și niciodată nu mi-a fost clar dacă el dădea sau primea bani. Atitudinea să era în general de subordonare. Îl ruga pe Cristi Boureanu să-l ajute, că are de luat bani. Nu părea liber.

Ce acuzații i se aduc

Acest tip de acțiune a lui Hozoc pe care a declarat-o m-a determinat ca atunci când am stabilit să facem firma Keika să cer ca această asociere să fie înregistrată în România din motive pe care nici Hozoc și nici Bogdan Drăgoi nu le-au lămurit vreodată. Faptul că eram persoană expusă public nu e un motiv.

Cert este că el și Bogdan Drăgoi doreau că înregistrarea să se facă în Gibraltar, ei de fapt făcând toate activitățile legate de Keika în Gibraltar cu firma Megatronics, a povestit fostul demnitar de la Finanțe.

Amintim faptul că declarațiile fostului ministru de Finanțe au fost făcut joi în fața completului de trei judecătoare al ICCJ, același pe care la ultimul termen de judecată l-a recuzat. Cererea sa de recuzare a fost respinsă de un alt complet de judecată.

În mai multe rânduri, completul a respins probe cerute de avocații inculpaților, lucru menționat în cererea de recuzare. Potrivit completului care a soluționat cererea de recuzare, cele trei judecătoare care analizează cazul fostului ministru au gestionat corect derularea procesului penal și nu există indicii care să contureze lipsa de imparțialitate a acestora.