România traversează o perioadă de tranziție în sectorul energetic, marcată de pierderi importante de capacități de producție și dependență temporară de importuri.
Cu toate acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că direcția este una clară: investiții masive în energie verde și infrastructură modernizată, care ar putea poziționa țara noastră ca un lider regional în domeniu.
Sebastian Burduja, despre problemele actuale din sistemul energetic
România a pierdut peste 7.000 de MW în capacități de producție de energie în bandă, a declarat ministrul Sebastian Burduja în cadrul conferinței „Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VII-a”, organizată de news.ro. Aceste pierderi au fost cauzate de tranziția energetică, pe care ministrul o consideră grăbită și uneori neinspirat aplicată.
Burduja a subliniat că, din cauza acestor dezechilibre, România este obligată să importe energie, adesea în momente critice de consum. El a afirmat că „suntem dependenţi de importuri scumpe, mai puţin sigure şi nu întotdeauna mai curate”.
Strategia energetică și investițiile europene
Ministrul a menționat că sistemul energetic național se află într-un punct de inflexiune și că există deja un plan – Strategia energetică națională adoptată în 2023, prima după 17 ani. El a apreciat că România face un efort investițional semnificativ, estimat la aproximativ 14 miliarde de euro din fonduri europene atrase în ultimii doi ani.
De asemenea, Burduja a explicat că în minister există o echipă restrânsă, formată din câteva zeci de persoane, care se ocupă de evaluarea, monitorizarea și plata proiectelor depuse, și a mulțumit public celor care dau dovadă de răbdare în procesul de contractare.
El a admis că, din cauza fluxului administrativ limitat, există întârzieri între momentul depunerii proiectelor și momentul semnării contractelor.
„Suntem într-un punct de inflexiune pentru sistemul energetic naţional, aşa consider, avem un plan, asta înseamnă Strategia energetică naţională, adoptată anul trecut, cred că e prima după 17 ani. (…) Deci, punct de inflexiune, schimbare de paradigmă de la un sistem, într-adevăr, mult mai rigid şi mai predictibil, atât pe partea de producţie cât şi pe partea de consum. În paralel, tranziţia energetică, făcută, poate nu întotdeauna înţelept, a dus la pierderea din sistem a peste 7.000 de MW capacităţi de producţie de energie în bandă şi acum, realitatea este că pe vârfurile de consum de multe ori suntem dependenţi de importuri scumpe, mai puţin sigure şi nu întotdeauna mai curate decât le-am fi avut noi. Adică importăm şi din ţări care produc pe bază de cărbune”, a afirmat Sebastian Burduja luni, la dezbateri.
Provocări administrative și soluții în derulare
Sebastian Burduja a atras atenția și asupra dificultăților administrative din Ministerul Energiei. Direcția de investiții, cu doar câteva zeci de angajați, gestionează un portofoliu considerabil, ceea ce duce uneori la întârzieri în contractarea proiectelor.
În ciuda problemelor actuale, Burduja a reiterat că România are toate premisele pentru a deveni un jucător-cheie în regiune.
„Ne străduim întotdeauna să lansăm apeluri noi, să publicăm ghiduri, să primim proiecte, după care sarcina administrativă pe oamenii din minister – şi nu sunt mulţi, sunt câteva zeci de persoane în direcţia de investiţii care se ocupă şi de evaluare, apoi de monitorizare, de plăţi. imaginaţi-vă acest flux pentru un minister mic în raport cu valoarea portofoliului pe care îl avem şi de aceea public le mulţumesc celor care mai au răbdare cu noi pe anumite apeluri, cum sunt cele din fondul pentru modernizare, producţie de energie verde, autoconsum, unde există un ecart de timp între momentul depunerii unui proiect şi momentul în care reuşim să contractăm – dar pe total, eu cred că avem o mare oportunitate să devenim hub energetic, s-a spus de atâtea ori încât poate sună într-un mod devalorizat, dar realitatea este că avem şi oamenii, avem şi resursele, avem şi banii necesari, banii europeni pentru a ajunge acolo şi pentru a conta la nivel regional”, a adăugat Sebastian Burduja.
