Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a explicat sâmbătă, la deschiderea Târgului Unităţilor Protejate, organizat în Piaţa Amzei din Capitală cu ocazia zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi, că modificarea legislaţiei este necesară în condiţiile în care forma actuală permite firmelor să beneficieze de facilităţi fiscale fără să ofere avantaje reale pentru persoanele cu dizabilităţi. 

"Din păcate, în România, atunci când dăm anumite facilităţi, observăm că există şi persoane care le folosesc mai degrabă în interesul propriu. Cu alte cuvinte, într-o unitate protejată, angajez o persoană cu dizabilităţi cu normă parţială şi atunci bifez o condiţie ca să pot beneficia de un regim fiscal mai favorabil. Acest lucru pentru noi este inacceptabil. În România, nu doar că avem puţini bani, dar aceşti bani nu ajung la persoanele care cu adevărat au nevoie", a spus ministrul. 

La rândul său, Mihai Tomescu, preşedintele ANPD, prezent la eveniment, a precizat că, odată cu modificarea cadrului fiscal, se urmăreşte o mai bună absorbţie a persoanelor cu deficienţe pe piaţa muncii.

El a arătat că, deşi numărul unităţilor protejate s-a triplat faţă de anul 2008, numărul efectiv al persoanelor cu handicap angajate nu a crescut la fel de mult. 

"Avem 800 de unităţi protejate autorizate în prezent. Numărul lor s-a triplat faţă de 2008. Pe de altă parte, dacă în anul 2008 aveam 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate în unităţi protejate, în anul 2015 aveam 1.700 de persoane angajate. Am constatat că, dacă numărul unităţilor protejate a crescut exponenţial, nu putem spune acest lucru şi despre persoanele cu dizabilităţi angajate. Tocmai de aceea, împreună cu Ministerul Muncii, am iniţiat un proiect de act normativ pentru a îmbunătăţi modul în care aceste unităţi protejate funcţionează şi pentru a ne asigura că aceste unităţi pot absorbi mai multe persoane cu dizabilităţi în structura lor", a subliniat Tomescu. 

Potrivit acestuia, va fi introdusă condiţia ca minimum 30% din timpul de lucru dedicat întregii unităţi protejate să fie realizat de persoane cu dizabilităţi. 

"Aceasta este o condiţie-cheie, pentru că, în momentul de faţă, eu am la autorizat, în cadrul autorităţii pe care o conduc, inclusiv unităţi protejate care vin să se autorizeze cu o persoană cu dizabilităţi care realizează o normă de lucru de două ore pe lună. Din punctul meu de vedere, acesta este un lucru de neacceptat", a adăugat preşedintele ANPD. 

Totodată, în opinia lui Pâslaru, dacă persoanele cu dizabilităţi s-ar putea angaja mai uşor, acest lucru ar conta pentru ele mai mult decât ajutorul primit de la stat. 

"Cred că facem prea puţin în acest moment pentru a integra în societate persoanele cu dizabilităţi. Cred că mai presus decât indemnizaţiile pe care le plătim sau lucrurile pe care le facem pentru servicii sociale, trebuie să ne concentrăm să nu mai fim pasivi, să nu segregăm persoanele cu dizabilităţi. Condiţia de accesibilitate este cheia. Oamenii aceştia, dacă ar avea locuri de muncă adaptabile, ar lucra şi ar fi mult mai important pentru ei acest lucru decât faptul că primesc o sumă de bani acasă. Cred că este vorba de decenţă, de modul în care societatea se implică. Autorităţile statului niciodată nu se vor implica de unele singure să rezolve toate problemele pentru 775.000 de persoane cu dizabilităţi. Fiecare dintre noi trebuie să-şi asume o schimbare în mentalitate, în valorile pe care le are şi care se duc după-aceea în comportament", a mai spus Pâslaru. 

În legătură cu protestul anunţat pentru sâmbătă de filiala Bucureşti a Asociaţiei Distroficilor Muscular din România, din Piaţa Victoriei, ministrul a adăugat:    "Dumnealor îşi exprimă supărarea cu privire la faptul că indemnizaţiile în acest an nu au crescut, din raţiuni multiple legate de modul în care a fost fundamentat bugetul. Eu cred că, din tot ce a făcut ANPD, am încercat să ajustăm cadrul normativ şi finanţarea ce va urma credem că va fi altfel în anii următori. Prin urmare, ascultăm cu atenţie această acţiune de protest şi, deşi am stat puţine luni în funcţiile în care suntem, am dat semnale că lucrurile merg într-o direcţie bună".

De asemenea, în opinia şefului ANPD, el însuşi o persoană cu dizabilităţi, conectarea la oportunităţile de integrare în societate ar trebui să conteze mai mult decât 50 de lei în plus pe lună la ajutorul social. 

"Dizabilitatea trebuie să aibă o voce mult mai puternică pe agenda publică. Eu încurajez orice formă de manifestare care este în numele dizabilităţii. Pe de altă parte, legat de solicitările formulate, ne-am aplecat cu foarte mare atenţie asupra lor şi, în agenda pe care am implementat-o la ANPD, se regăsesc foarte multe dintre aceste revendicări. Dincolo de asta, legat de creşterea indemnizaţiei sau prestaţiei sociale de care beneficiază o persoană cu handicap, în mandatul acesta eu am încercat să mă axez pe conectarea persoanei cu dizabilităţi la oportunităţi. Cred că este un lucru esenţial, pentru că, dacă eşti o persoană cu dizabilităţi – şi eu sunt o persoană cu dizabilităţi – constatăm că 50 de lei în plus nu te fac mai bogat sau nu te apropie mai mult de educaţie, de muncă sau de servicii sociale. Cred că cheia de legătură a acestui mandat este legat de cum conectăm persoanele cu dizabilităţi la aceste oportunităţi, cum creăm reguli pentru unităţile protejate, ca aceste persoane să fie absorbite mai bine în câmpul muncii, să devină un capital uman veritabil. Despre asta este vorba", a subliniat Tomescu. 

La 30 iunie 2016, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 775.309 persoane. Dintre acestea, 97,7 % (757.248 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,3% (18.061 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi. 

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistrează în municipiul Bucureşti (62.339 persoane) urmat de judeţul Prahova (37.142 persoane), iar cel mai mic număr se înregistrează în judeţul Covasna (5.778 persoane). 

Conform datelor Ministerului, numărul persoanelor cu handicap grav reprezintă 36,31% din total (faţă de 35,99% la 30 iunie 2015), cele cu handicap accentuat 52,06% (faţă de 52,32% la 30 iunie 2015) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,63% (faţă de 11,69% la 30 iunie 2015).

SURSA: Agerpres

Te-ar putea interesa și: