Se schimbă legea pensiilor în România, iar vârsta de pensionare ar putea fi și ea majorată în cazul acestor români, anunță vicepremierul Kelemen Hunor!

Acesta a vorbit despre rectificarea bugetară, dar și despre noua lege a pensiilor.

Liderul UDMR precizează că rectificarea bugetară va avea loc la începutul lunii august, iar în acel moment va exista o restrângere a cheltuielilor atât în zona bunurilor, cât și a serviciilor.

„La rectificare veţi vedea o restrângere a cheltuielilor în zona bunuri şi servicii cu vreo 20% din start. Am început discuţiile, se pregăteşte rectificarea, va fi în august, undeva la începutul lunii august, şi veţi avea şi această ştire, când vom ajunge acolo, se va reduce cheltuiala”, a afirmat Kelemen Hunor, la postul B1 TV.

Întrebat despre situația pensiilor speciale, liderul UDMR a subliniat faptul că statul are de luat o decizie importantă. Mai exact, el susține că astfel de pensii nu pot fi mai mari decât salariul președintelui.

Vârsta de pensionare trebuie majorată pentru aceste categorii

Totodată, un alt aspect punctat de aceasta l-a reprezentat vârsta de pensionare. Kelemen Hunor susține că este inacceptabil ca unii români să se pensioneze chiar și la 45 de ani. În acest sens, la această categorie trebuie majorată vârsta de pensionare.

„Se poate lua o decizie. Dacă vreau să dau, trebuie să stabilesc cât. Bineînţeles că nu poate să fie mai mare, din punctul meu de vedere, decât salariul preşedintelui sau indemnizaţia preşedintelui, indiferent despre ce categorie socio-profesională este vorba – că e magistrat, că e fost militar.

Pe de altă parte, nu pot accepta să iasă la 45 – 46 – 50 de ani la pensie. Acest lucru nu se poate accepta. Da, sunt de acord că trebuie mărită vârsta de pensionare pentru acele categorii care la 45 – 50 de ani ies la pensie, primesc o pensie foarte mare, peste contributivitate, se angajează la stat, la privat pe un salariu mare. Este o chestiune de principiu, şi de aici trebuie să plecăm”, a mai spus el.

Kelemen Hunor susține că este nevoie de o regulă generală pentru toată lumea, astfel încât problemele pensiilor speciale să fie odată rezolvate. El a mai adăugat că a făcut mai multe propuneri și a început discuții, însă niciuna dintre ele nu a fost finalizată.

Cum poate fi rezolvată problema pensiilor speciale?

„Şi dacă plecăm de aici şi stabilim o regulă generală pentru toată lumea, atunci se poate ajunge la a reglementa această mare problemă a pensiilor de serviciu sau speciale. Eu aceasta am propus.

Au început nişte discuţii, dar n-au fost finalizate. Dacă nu putem merge pe această soluţie, atunci o impozitare a tuturor pensiilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui, indiferent că e magistrat, că e militar, nu contează. (…) Atunci se poate stabili un echilibru şi o justiţie socială”, a adăugat liderul UDMR.

În era ceea ce privește situația PNRR, Kelemen Hunor a menţionat că în planul României nu scrie în mod clar cum ar trebui rezolvată problema pensiilor. Astfel, trebuie este nevoie de reforma la care lucrează în prezent Ministerul Muncii.

Referitor la restrângerile care vor fi făcute, vicepremierul susține că nu este de acord cu reducerile de personal, adăugând că din contră, trebuie făcute investiții în anumite domenii cheie precum educație, dar și sănătate.

Kelemen Hunor, despre angajările de la stat

El a mai subliniat fapte că au fost deja oprite angajările la stat până anul viitor, însă cel mai prost plătite zone rămân chiar cele mai importante.  Kelemen Hunor a precizat că sunt sectoare în care este reală nevoie de oameni.

„Noi deja am oprit angajările până anul viitor. Şi din ceea ce văd eu sunt zonele care sunt prost plătite în continuare – cultura, educaţia, inclusiv cercetarea. Vorbesc de ministere, de zona centrală şi nu numai, şi sunt zone „subpopulate” – se vede acum cum migrează oamenii dintr-un minister într-un alt minister, şi nu atragem de pe piaţă oameni specialişti pentru PNRR, pentru programele operaţionale din perioada de programare care începe anul viitor.

Dacă pe teren lung nu reuşim să rezolvăm ceva, vom avea probleme, un exemplu fiind educaţia. Nu se poate să nu investeşti în educaţie, să nu investeşti în profesori, să nu investeşti în infrastructură mult mai mult decât am făcut până acum. Eu nu sunt de acord, şi n-aş fi de acord să începem reducerile de personal în acest moment în administraţia centrală şi în administraţia locală. Am făcut în 2010, în 2011. (…) S-ar putea să găsim anumite sectoare unde este nevoie de foarte mulţi oameni, de exemplu în sănătate”, a explicat vicepremierul.