Bucureștiul e într-o dezvoltare continua în ultimii ani. Capitala a adăugat la teritoriul ei o suprafață mai mare decât cea a Timișoarei în 10 ani. Nu doar Bucureștiul a beneficiat de extindeea urbană excesivă. Întorsua Buzăului și-a mărit de peste 4 ori suprafața în intervalul 1993-2017, la fel ca și Șomcuta Mare, Vișeul de Sus și-a triplat-o, iar Măgurele a urcat de la puțin peste 900 de hectare la peste 4.000 ha.

Toate aceste transformări s-au produs ca urmare a proximității față de centrele urbane mari și a proceselor de sub-urbanizare. În municipiile mari precum București și Cluj-Napoca, expansiunea a fost spectaculoasă. Dacă în 1992 ocupa 20.251 ha capitala are acum peste 24.100 de hectare. Și totuși, calitatea condițiilor de locuit ne plasează printre ultimii în Europa.

Rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE-28, depășind de trei ori media de 16,9%.

S-a ajuns la o asemenea supraaglomerare datorită faptului că tinerii au mari dificultăți să-și achiziționeze propria locuință. În consecinţă, peste jumătate dintre populaţia ţării locuieşte în case supraaglomerate, România fiind ţara europeană cu cel mai ridicat procent al supraaglomerării, de trei ori mai mare decât media UE.

Lipsa spațiului de locuit este acută pentru gospodăriile din categoria celor cu venituri mici și este atribuită în general familiilor mai numeroase, fiind asociată cu accesul deficitar la locuințele publice subvenționate, arată un raportul al Ministerului Dezvoltării.

La nivel național există 8.9 milioane locuințe convenționale. Cele mai mari sunt cele din județele Ilfov, Timiș, Satu Mare și Constanța iar cele mai mici sunt în Brăila, Călărași și Vaslui, Teleorman și Mehedinți.

 

Te-ar putea interesa și: