Anunțul referitor la posibila aderare a Bulgariei la zona euro, începând cu 1 ianuarie 2026, a generat numeroase reacții din partea românilor. Subiectul a fost intens dezbătut atât în spațiul public, cât și pe rețelele de socializare, unde s-au ridicat întrebări legate de motivele pentru care România a rămas în urmă în acest proces.

Printre temele de discuție s-au numărat temerile exprimate de o parte a populației din Bulgaria, dar și lipsa de voință politică din partea liderilor români în ceea ce privește adoptarea monedei euro.

Bulgaria ar putea adera la zona euro în 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, Bulgaria ar putea deveni cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, în pofida tensiunilor politice interne și a îngrijorărilor manifestate de o parte a populației în legătură cu posibila creștere a costului vieții odată cu adoptarea monedei europene.

Conform unor surse citate de publicația Politico, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să aprobe aderarea Bulgariei la zona euro printr-un raport oficial ce urmează să fie publicat săptămâna viitoare. Această decizie survine după o perioadă îndelungată de pregătiri și reforme economice, în care Bulgaria a întâmpinat dificultăți în îndeplinirea criteriilor de convergență, în special în privința inflației.

Subiectul a atras atenția și în România, unde utilizatorii platformei online Reddit au discutat activ despre posibila intrare a Bulgariei în zona euro și despre perspectivele României în acest proces.

„Bulgaria a avut o politică monetară foarte dură pentru a rămâne în marjele necesare întrării în Euro. Noi am am ales dezvoltarea economică, adică inflație și deficit bugetar ( trebuia să fie din investițîi dar avem dezechilibre imbecile). România nu ar fi arătat cum arată azi dacă era pe traseul monedei Euro. Partea bună când ai moneda ta e că în cazul unui colaps, printezi la greu și îți plătești datoriile avute în moneda locală. Îți mai rămân alea în valută dar mai scazi presiunea.

Când ești pe euro ești condamnat să plătești tot, fix cum a fost la greci. La ce iresponsabilitate politică avem în țara asta atât că politician cât și că votant, trecerea la euro ar fi periculoasă. Mugurel știe el ce știe”, a comentat un utilizator al rețelei.

„Problema noastră e balanța comercială care e în pom și nu producem nimic. Nici măcar investiții în fonduri de investiții nu avem cu excepția glumei de pilon 3 care e băgat obligat forțat pe bursa românească”, a mai afirmat un internaut.

„Cel mai prost din toată combinația asta o să iasă populația de rând ale căror salarii, pensii, ajutoare teoretic nu ar trebui să crească”, a scris altcineva.

„Aș spune mai degrabă că Bulgaria nu a avut o politică monetară deloc, cel puțin nu una proprie. Leva e cuplată la EUR din 1999 și înainte de asta a fost cuplata la Marca Germană. Asta înseamnă, în termeni simpli, că moneda lor e complet dependentă de EUR, ce se întâmplă cu EUR se întâmplă și cu moneda lor, cursul de schimb fiind fix din 1999 până în prezent. În cazul asta concret nu e neapărat ceva rău pentru că EUR e stabil, girat de un bloc economic cu 20 Trilioane USD PIB”, a explicat un internaut.

„Notabil este faptul că această cuplare i-a ajutat cu inflația generată de trecerea la capitalism și că poți să ai dezvoltare folosind deficit și inflație chiar și cu moneda euro. Treaba cu monedă proprie vs euro nu este că diferența nu e chiar așa de mare, până la urmă ambele feluri de unități monetare duc către dezvoltare dacă ai o economie funcțională cu investiții unde trebuie și politici fiscale corecte”, a afirmat un alt utilizator.

Un utilizator afirmă că statele care nu fac parte din zona euro au gestionat mai eficient criza economică din 2008.

„În 2008, a treia cea mai mare economie din UE, Italia, a fost la un pas să intre în default și să dărâme toată zona euro”, a spus un internaut.

„Între timp, toate țările care au putut să își seteze politicile monetare singure, inclusiv România, au ieșit din criza mult mai bine și repede decât țările din zona euro”, a scris altcineva.

„Idiot să fii să vrei să renunți la propria bancă națională, în condițiile în care există discrepanțe atât de mari economice între diversele tari din zona euro”, a afirmat un alt utilizator.

„Deci e super amuzantă situația. În Bulgaria, guvernul vrea tare să se mute pe euro, iar populația e cam 65% împotrivă. În România, populația e la cam 70% PENTRU mutarea la euro, dar guvernu nu vrea”, arată un comentator.

„Dar nu le înțeleg logica la bulgari, adică ai avut moneda locală legată de euro de când există euro (și înainte de asta de marcă) ai avut toate dezavantajele care țin de euro dar nici unul dintre beneficii…. dar ție dragă Leva”, a spus altcineva.

„Se tem de creștere de preturi. Cum au pățit alte țări când au făcut schimbul. E un minus la început când schimbi la euro, dar pe termen lung e mult mai bine”, a afirmat un internaut.

„Nu a vrut guvernul pentru că însemnă să își asume niște reforme și să genereze stabilitate, când ei abia reușeau să dea pe genunchi legi că să țină deficitul sub 10% în timp ce furau tot ce se poate. Iar orice guvern vă veni nu vă putea pentru că vă avea mai întâi de luptat cu acest deficit, iar abia dacă vă reuși să readucă România pe linia de plutire mai putem vorbi de o aducere în discuție a trecerii la EUR”, a comentat altcineva.

De ce aderă Bulgaria înaintea României?

Un comentator își exprimă nedumerirea în legătură cu reticența unei părți a populației față de aderarea la euro, având în vedere că Bulgaria a renunțat la politica monetară proprie încă din anii ’90, în urma unei crize economice profunde, și a adoptat un regim de legare a levei mai întâi la marca germană, iar ulterior la euro.

„Ăsta e și unul din motivele pentru care pot adera înaintea noastră”, a afirmat acesta.

„Populația din România habar nu are ce implicațîi ar avea această mutare, cu atât mai mult în actuala criză”, susține un alt utilizator.

„Nu e chiar așa cu moneda euro. Sunt țări cu apă mai caldă care nu au adoptat moneda. Ca să aderi la euro îți trebuie niște politici fiscale foarte dure că să rămâi într-un deficit mic. Multe din proiectele de infrastructură nu puteau fi realizate și intram mult mai repede în faliment că țară deoarece nu ne mai puteam controla moneda”, a adăugat el.

Avantajele monedei proprii

Un utilizator a subliniat că deținerea unei monede naționale permite corectarea deficitului prin devalorizare, însă acest lucru aduce cu sine inflație și pierderea valorii economiilor. El a mai remarcat că avantajele monedei proprii nu sunt atât de mari pe cât par, întrucât dezvoltarea economică depinde în principal de politici fiscale eficiente.

Totodată, a menționat că adoptarea monedei euro ar putea sprijini turismul și comerțul, prin eliminarea necesității schimbului valutar.

„Avantajul principal al monedei proprii este că poți să elimini deficit prin devalorizare, dar asta înseamnă și că ai și inflație, iar economiile cetățenilor se duc pe apa sâmbetei.

Nu e chiar așa de mare șmecherie să ai leu în loc de euro, până la urmă tot depinde nivelul economiei de politici fiscale bune și corecte. Iar euro poate ajuta la turism și comerț deoarece nu mai ai treabă cu schimb monetar”, a scris acesta.

Un alt utilizator atrage atenția asupra faptului că, odată cu adoptarea monedei euro, în Croația s-au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor. În completare, un comentator susține că politicienii preferă să păstreze moneda națională deoarece astfel evită asumarea unei responsabilități fiscale reale.

Aceștia pot direcționa constant deficitul bugetar către consum, în loc de investiții, și pot continua să se împrumute la dobânzi din ce în ce mai mari, fără consecințe directe. După cum afirmă comentatorul: „poți oricând să iți falimentezi cetățenii, dar tu nu dai faliment.”