Directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii a explicat diferenţa dintre cei care îşi depun dosarele anul acesta şi cei care au făcut-o anul trecut. Discrepanţele au fost prezentate la şedinţa Comisiei de Dialog Social, convocată pe subiectul modificărilor propuse pentru sistemul public de pensii.

Astfel, legea pensiilor aduce o serie de avantaje.

“Norocoşii care se pensionează anul acesta câştigă, doar din jocul unei formule de calcul, 21 la sută în plus la pensie. Îi sfătuim pe cei care şi-au depus dosarul în decembrie să şi-l retragă sau să solicite anularea deciziei şi să-l redepună anul acesta pentru că e păcat să piardă“, a spus Maria Andronache, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Iaşi, la ultima şedinţă a Comisiei de Dialog Social, potrivit romaniatv.net.

Aceasta a mai precizat că indicele de corecţie este în acest an de 1,41 la sută, consistent mai mare decât cel de anul trecut, 1,20 la sută. Acest indice a fost gândit să acopere trendul crescător al vârstei şi al stagiului de cotizare.

Ce indemnizaţii au crescut

„Sunt suficient de multe persoane care îndeplinesc condiţia de pensionare înainte de 60 de ani“, a apreciat directorul executiv al CJP. Maria Andronache a admis însă că, dacă nu se pun în concordanţă prevederile noii legi cu cele valabile acum, din 2021 se poate pierde acest avantaj.

Au crescut, de asemenea, de la 400 la 700 de lei, indemnizaţiile acordate în baza Legii 189/2000, care se referă la persoanele persecutate din punct de vedere etnic şi la cele deportate în lagăre ori au supravieţuit trenurilor morţii. Cei strămutaţi din cauza frontului, indemnizaţia a crescut de la 250 la 350 de lei.

„Ar trebui ca, de la 1 septembrie, această valoare să crească la 1.775 de lei“, a amintit Maria Andronache, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Iaşi, una dintre prevederile ultimei legi a pensiilor. Indemnizaţia de însoţitor (invaliditate), 80 la sută din valoarea punctului de pensie, ar urma să se modifice de asemenea de la 1 septembrie.

Schimbări importante de la 1 septembrie dacă se aplică legea: cresc decalajele

Costică Trifan, preşedintele „Cartel Alfa“ filiala Iaşi, a remarcat că majorarea punctului de pensie cu 40 la sută va creşte cu 2.000 de lei o pensie de 5.000, dar cu numai 400 de lei una de 1.000. El a propus ca majorarea să fie făcută cu o sumă fixă, ceea ce ar conserva practic puterea de cumpărare în fiecare caz.

Liderul sindical şi-a argumentat propunerea întrebând retoric cu ce mai contribuie un pensionar la buget odată retras din activitate.

Totodată, „nu vor mai fi atât de mulţi asistaţi social“, a adăugat Costică Trifan, referindu-se la multitudinea de ajutoare/ indemnizaţii pentru încălzire şi alte măsuri de sprijin pentru cei cu venituri mici.

Fostul inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă, George Albulescu, a amintit că pensia ar trebui să fie calculată în funcţie de coşul minim zilnic. „Dar România a uitat de acest lucru. Suntem mult sub cerinţa acestui coş zilnic“, a spus el.

Se corectează pensiile speciale

Discuţiile s-au canalizat pe diferențele semnificative dintre pensiile speciale și pensiile obișnuite.

“Dacă discutăm de pensiile astea uriaşe, discutăm despre nişte legi care au fost date prost sau cu intenţie. Ceea ce trebuie să facem acum nu e să anulăm pensiile speciale, ci să modificăm toate legile speciale care au permis aceste anomalii, astfel încât pensia să fie una decentă“, a spus Albulescu, dând exemplu impunerea unor limite.

Singurul parlamentar prezent la ultima întrunire a Comisiei de Dialog Social a amintit că „prima evadare din sistem“ s-a produs în ’97-’98 cu Ministerul Justiţiei, când „s-a rupt ritmul şi s-a dat startul la o haiduceală în sistemul public de pensii“.

Petru Movilă a propus revizuirea Legii salarizării. Apoi, introducerea unor coeficienţi care să recompenseze activitatea într-un anumit domeniu trebuie să fie în raport cu contribuţia avută la asigurările sociale, a mai spus el.

La ce mai folosesc salariile mediu brut şi minim brut

Pentru anul 2020, salariul mediu brut luat în calcul la realizarea bugetului asigurărilor sociale este 5.429 lei. Aceasta este şi valoarea ajutorului de deces, indiferent dacă persoana în cauză este salariat sau pensionar. În schimb, se menţine la aceeaşi valoare de 704 lei indemnizaţia socială minimă/ pensia minimă garantată de stat.

Salariul minim, 2.230 lei de la 1 ianuarie, contează pentru CJP la stabilirea indemnizaţiei membrilor uniunilor de creaţie (plus jumătate din pensie, dar nu mai mult de două salarii minime pe economie) şi ca bază de calcul pentru persoanele care îşi încheie contracte de asigurare.

Acestea plătesc 25 la sută la salariul minim. În ce priveşte cota de contribuţie la Pilonul 2 de pensie, ea rămâne 3,75 la sută, a mai adăugat Maria Andronache.