La un an după ce preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că ‘va face orice va fi necesar’ pentru menţinerea euro,Juergen Stark, fost economist şef al BCE şi-a exprimat temerile potrivit cărora, în curând, banca centrală  va fi nevoită să achiziţioneze bonduri guvernamentale franceze, anunţă CNBC. Franţa este a treia mare economie a europei după Germania şi Marea Britanie motiv pentru care o criză de proporţii ar avea un impact aproape dezastruos faţă de care problemele Greciei, Irlandei sau Portugaliei, care au evitat pe ultima sută o criză majoră, ar fi o simplă glumă.
Noul program BCE de achiziţionare a obligaţiunilor guvernamentale ar urma să devină operaţional pentru statele puternic îndatorate din zona euro, cum ar fi Italia şi Spania. Dar ‘presiunile vor creşte şi asupra bondurilor guvernamentale franceze’, a avertizat Stark într-un interviu acordat publicaţiei germane ‘Handelsblatt’.
Prezentat în 2012, programul de cumpărare de obligaţiuni al BCE este conceput pentru a susţine ţările din zona euro care în prezent se confruntă cu dificultăţi pe pieţele financiare. Activarea acestui program este însă însoţită de o serie de condiţii stricte. Ţările care vor cere ajutorul BCE vor trebui în prealabil să ceară un plan de sprijin de la Fondul European de Stabilitate Financiară sau de la succesorul său, Mecanismul European de Stabilizare.

Statul social francez se clatină

Franţa, a a intrat din nou recesiune, a treia de la criza financiară din 2008-2009, după un declin al Produsului Intern Brut de 0,2% în primul trimestru din 2013, similar cu cel înregistrat în ultimele trei luni din 2012, conform datelor finale publicate recent de Institutul de Statistică (Insee). Pe de altă parte, modelul economic francez, bazat pe sprijin de la stat, presupune cheltuieli sociale imense, cele mai mari din Europa. Statul alocă 33% din Produsul Intern Brut cheltuielilor sociale, relatează Reuters.
Un studiu publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arată că, urmare a crizei şi a creşterii alocaţiilor de şomaj şi a altor prestaţii, cheltuielile sociale reale au crescut în medie cu 10% în ţările membre din 2007/2008. Doar două ţări au evoluat contra tendinţei, Grecia şi Ungaria, înregistrând scăderi de 14 şi respectiv 13%.