Situația financiară a pensionarilor români se degradează rapid în 2025, iar datele oficiale confirmă amploarea fenomenului. Tot mai mulți seniori ajung să fie executați silit, iar poprirea pensiei a devenit o realitate dură pentru zeci de mii de oameni. Aproape 100.000 de pensionari au deja popriri active, fiind forțați să-și achite datoriile dintr-un venit oricum insuficient.
Pensionarii, la limită cu datorii, sărăcie și popriri
Tot mai mulți seniori se confruntă cu popriri pe pensie, pe fondul unei crize economice care le reduce dramatic puterea de cumpărare.
Pensii insuficiente și cheltuieli în creștere îi obligă pe mulți să apeleze la împrumuturi pentru a supraviețui. Însă, odată cu întârzierile la plată, intervin executările silite care le afectează direct veniturile lunare.
În acest context economic dificil, orice întârziere la plata ratelor, impozitelor sau amenzilor poate atrage consecințe severe. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) aplică popriri pe venitul lunar al celor aflați în dificultate financiară, fără a avea nevoie de consimțământul acestora.
Reprezentanții instituției au confirmat că în luna martie 2025 au fost înregistrate nu mai puțin de 95.006 popriri. Suma totală reținută de la pensionari doar într-o singură lună a depășit 31,6 milioane de lei.
Datele sunt alarmante și indică o tendință în creștere a numărului de pensionari care se confruntă cu popriri.
Cine poate cere poprirea pensiei
În cazul neachitării obligațiilor legale, instituții precum ANAF sau diverse bănci pot solicita oficial poprirea pensiei. Este necesară o decizie judecătorească, pe baza căreia Casa de Pensii este obligată să pună în aplicare procedura.
Nu este nevoie de acordul persoanei vizate. Dacă un pensionar a acumulat datorii, fie din neplata unor taxe sau impozite, fie din nerespectarea unor contracte de credit, statul sau creditorul poate cere poprirea pensiei direct printr-o cerere adresată CNPP.
În funcție de natura și volumul datoriilor, reținerea lunară poate varia între o treime și jumătate din valoarea pensiei. Articolul 729 din Codul de Procedură Civilă reglementează clar aceste limite.
În cazul în care există mai multe hotărâri definitive împotriva aceluiași debitor, cuantumul poate crește până la 50% din venit. Această situație creează dificultăți majore pentru cei care oricum se descurcă greu cu sumele primite lunar.
Casa de Pensii, terț poprit în 2025
Casa Națională de Pensii a explicat că are obligația legală de a pune în aplicare poprirea atunci când primește o solicitare validă. Instituția devine astfel „terț poprit”, conform articolului 784, alin.1 din Codul de Procedură Civilă.
Practic, CNPP nu are dreptul de a refuza această măsură dacă adresa de înființare a popririi este emisă corect. Reprezentanții instituției precizează că totalul sumelor ce trebuie recuperate de la pensionari a ajuns la un nivel uriaș, depășind 22 de miliarde de lei.
„Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale, are calitatea de terţ poprit şi are obligaţia de a înfiinţa poprirea asupra drepturilor de pensie în baza comunicării adresei de înfiinţare a popririi”, a transmis CNPP pentru Mediaflux.
Un val de execuții silite lovește pensionarii
Cu economia în declin și inflația în creștere, tot mai mulți pensionari ajung în imposibilitatea de a-și achita datoriile. Popririle impuse direct pe pensie reprezintă un semn clar al crizei care se adâncește. Lipsa banilor îi obligă pe mulți să apeleze la credite pentru nevoile de bază, iar o simplă întârziere în rambursare declanșează automat proceduri legale.
Statul român, prin Casa de Pensii, a devenit în 2025 unul dintre principalii executori ai datoriilor acumulate de vârstnici. Pe măsură ce presiunea economică crește, numărul celor afectați de aceste măsuri este în continuă expansiune. Reținerile din pensii, de până la jumătate din sumă, pun o presiune imensă pe traiul de zi cu zi al seniorilor.
