Analizele şi investigaţiile financiare ale investigatorilor Oficiului European de Luptă Antifraudă sprijină organele de anchetă în identificarea persoanelor fizice sau juridice implicate în circuitul infracţional, a spus şeful DNA, Crin Bologa, invitat să ţină un discurs la o audiere publică organizată de Parlamentul European în sistem de videoconferinţă.

„Concret, investigatorii OLAF transmit analize şi investigaţii financiare, ne sprijină în identificarea entităţilor persoane fizice sau juridice implicate, efectuează verificări la societăţile comerciale din diferite state membre implicate în circuitul infracţional, obţin documente legate de implementarea proiectelor cu parteneri din statele membre, toate aceste date fiind exploatate ulterior şi detaliate în cadrul activităţilor judiciare”, a spus Bologa, potrivit unui comunicat al DNA transmis, luni, Agerpres.

Audierea publică a avut ca subiect „Valorificarea investigaţiilor desfăşurate de OLAF în materie de combaterea fraudei, a corupţiei şi alte nereguli constatate în statele membre ale UE”.

Prejudicii de 38 de milioane de euro în dosarele cu fonduri europene

În discursul său, procurorul-şef al DNA a prezentat perspectiva României asupra investigării fraudelor la fondurile europene, menţionând că, deşi este un organ de anchetă administrativ, datele şi informaţiile pe care OLAF le furnizează anchetei penale contribuie la reducerea timpului de anchetă şi la creşterea eficienţei măsurilor de urmărire penală.

În finalul intervenţiei, acesta a subliniat buna colaborare avută de DNA cu OLAF în peste 17 ani de investigare a fraudelor cu fonduri europene.

Printre vorbitori s-au mai numărat şi reprezentanţi ai autorităţilor de aplicare a legii din Germania şi Italia, directorul general OLAF, procurorul-şef al EPPO (Parchetul European) şi un reprezentant al Curţii de Justiţie a UE.

În perioada 2012 – 2018, au fost primite 84 de recomandări de la OLAF, dintre care 25 au fost valorificate în dosare penale trimise în judecată, ceea ce reprezintă un procentaj de 30%.

Pe de altă parte, în cauze cu fraude europene, activitatea DNA a fost şi este în continuare mult mai vastă decât cea care se întemeiază pe rapoartele OLAF.

Potrivit sursei citate, dosarele penale de acest tip au la bază sesizări din surse diverse, naţionale, în primul rând din partea Agenţiei româneşti de coordonare şi control antifraudă, cea care asigură şi contactul cu OLAF, respectiv Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF), dar şi din partea altor persoane juridice sau fizice.

„Dacă ne raportăm numai la anul trecut, în 2019 procurorii DNA au trimis în judecată 108 cauze de fraude cu fonduri europene (prin rechizitoriu sau prin acord de recunoaştere a vinovăţiei), cu prejudicii de aproximativ 40 milioane euro (din care cea mai mare parte, respectiv 38 milioane euro, au reprezentat fonduri UE, iar restul – fonduri naţionale de cofinanţare”, se arată în comunicatul DNA.